FORTIFICAȚII GETICE ÎN HARGHITA-COVASNA

Localizate pe înălțimi, adesea în mijlocul unor peisaje împădurite, sălbatice, vestigiile fortificațiilor ridicate de triburile getice în cele două secole dinaintea cuceririi romane a unor teritorii getice din nordul Dunării, de jur împrejurul depresiunilor intra-carpatice din estul Transilvaniei, marchează străvechi puncte de observație ale unor drumuri astăzi dispărute ori elemente de apărare și prestigiu ale reședințelor unor căpetenii din vechime. Incinte de pământ sau piatră, uneori ansambluri complexe de ziduri, terase, turnuri și bastioane, au ajuns să fie cunoscute în diferite locuri din Depresiunile Brașov, Târgu Secuiesc sau Ciuc, încă din secolul XIX. Cu alte cuvinte știm de peste două secole că în pofida elementului etnic majoritar vorbitor de maghiară, în acest areal avem suficiente dovezi ale locuirii din cele mai vechi timpuri de către elementul băștinaș majoritar al României.

Deși unele au beneficiat de cercetări arheologice mai intense, mai sunt încă situri care nu mai pot fi localizate în teren sau despre care se știe foarte puțin. Numărul semnificativ de situri fortificate, în ciuda climatului aspru și reliefului dificil, este dovada funcționării estului Transilvaniei, și mai ales, a depresiunilor intra-montane din această parte a Carpaților, ca spațiu de trecere — poartă între lumea danubiano-pontică și cea central-europeană, ce trebuia apărată sau unde se putea controla tranzitul comercial și militar.

Această geografie specială a fost exploatată în mod repetat de’a lungul timpului, nu doar pentru epocă getică, dar și mai timpuriu (eneolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului) ori mai târziu (perioadă medievală). Nu este de aceea întâmplător că multe dintre siturile fortificate de geți sunt reutilizări ale unor situri întărite mai vechi sau sunt, la rândul lor, reocupate ulterior de cetățui medievale.

În timp ce comunităţile sudice se consolidează, iar aristocraţia militară getică se afirmă ca o forţă politică de prim ordin, în Transilvania comunităţile nu se manifestă în forme elevate, ba mai mult ele se confruntă cu stăpânirea scyţior agatârşi, iar mai apoi cu cea celtică. Abia din a doua jumătate a sec. II î.Hr. asistăm la o creştere semnificativă a numărului aşezărilor pentru ca pe parcursul sec. I î.Hr. – I d.Hr. centrul de greutate să se mute în aria intracarpatică, moment din care se poate vorbi de o adevărată explozie demografică şi economică.

Situaţia respectivă este relevantă şi în estul Transilvaniei. Astfel, urmărind apariţia şi evoluţia aşezărilor nefortificate, se constatată procentul scăzut al celor care erau în funcţiune în sec. III – II î.Hr. (17 – circa 8%), urmat de o creştere uşoară în ultima jumătate a sec. II î.Hr. (25 – 12%) şi de o majoritate covârşitoare (68 – 80%) a celor existente în sec. I î.Hr. – I d.Hr.

S’a constatat, de asemenea, că numai în câteva locuri se poate vorbi de o continuitate de locuire pe toată perioada celor patru secole (Cernat-”Dâmbul Bisericii” şi ”Pământul lui Robert”, Cetăţuia-”Cariera de lut”, Reci-”Telek”, Rugăneşti-”Grădina Mare de Sus”, Sfântu-Gheorghe-”Bedehaza”, Sântimbru-”Pomii-Verzi” şi Turia-”Cimitirul Catolic”), majoritatea aşezărilor din ultima fază, sec. I î.Hr. – I d.Hr., fiind nou întemeiate. În ce măsură acestea erau formate dintr’o populaţie locală, (mutată ca urmare a sporului demografic, a dezvoltării economice, a roirilor etc.) sau din nou veniţi, atraşi de calităţile geografice ale zonei sau dislocaţi din alte ţinuturi, este greu de spus.

Putem presupune, bazându’ne pe piesele descoperite şi a căror analogii se găsesc, (uneori până la identitate) în siturile getice din Moldova centrală şi de sud (Brad, Poiana, Răcătău, Barboşi etc.), că o parte a populaţiei a venit de acolo, dar, tot aşa de bine, unele din aceste materiale puteau ajunge în estul Transilvaniei şi pe calea schimburilor comerciale.

În sec. II î.Hr. bastarnii distrug o parte din aşezările deschise, dar mai ales fortificaţiile getice din jumătatea nordică a Moldovei (precum cele de la Stânceşti-Botoşani, Moşna, jud. Iaşi, Cotnari-Cătălina sau Buneşti) ducând la o puternică dislocare de populaţie. Posibil ca o parte a acesteia să fi trecut Carpaţii şi să se fi aşezat în ţinuturile estice ale Transilvaniei. Un alt posibil motiv al migrării populaţiei extracarpatice în interiorul arcului ar putea fi şi acela al diferitelor evenimente politice care au avut loc pe parcursul sec. I d.Hr., evenimente în urma cărora se constată un real regres demografic atât în Muntenia cât şi în sudul Moldovei.

Prin urmare există temeiuri istorice care să ne conducă spre un presupus aport demografic în ţinuturile din estul Transilvaniei, doar că la acest stadiu al cercetărilor este greu de dovedit. Sigur este faptul că, începând din a doua jumătate a sec. II î.Hr., aici se constată o dezvoltare economică şi demografică fără precedent. În plan politic aceasta corespunde cu încetarea dominaţiei celtice în Transilvania, urmată de acea ”incrementa Dacorum per Rubobosten regem” amintită de Pompeius Trogus, iar în cel economic cu începuturile exploatării şi prelucrării minereurilor de fier şi cupru din Depresiunile Ciuc, Baraolt, Târgu Secuiesc şi din zonele Vlăhiţei. La acestea se adaugă, cu siguranţă, exploatările de sare de la Praid, Sovata, Sânpaul şi Mărtiniş.

Ca urmare, asistăm la o comasare a aşezărilor în sectoarele bogate în resurse minerale. Terenurile, alese cu grijă, le’au permis practicarea, pe lângă minerit şi ”siderurgie” şi a celorlalte ocupaţii sau meşteşuguri tradiţionale, necesare oricărei comunităţi: cultivarea pământului, creşterea animalelor, vânătoarea, pescuitul, olăritul şi nu în ultimul rând comerţul.

Ţinuturile estice ale Transilvaniei cunosc pe lângă o dezvoltare economică şi demografică deosebită şi un rol politic aparte, fapt demonstrat de numărul mare de fortificaţii care s’au ridicat aici, peste 35 de cetăţi şi aşezări fortificate. Deşi se presupune că formaţiunea politică a lui Oroles ar fi stăpânit zona Carpaţilor Orientali, cercetările arheologice sumare, de până acum, nu ne permit să datăm nici o cetate pe parcursul sec. III – prima jumătate e sec. II î.Hr., cum ar fi îndreptăţit să fie. Primele fortificaţii pot fi datate doar la sfârşitul sec. II şi începutul sec I î.Hr., odată cu înmulţirea aşezărilor civile şi a creşterii puterii armate a uniunilor de triburi. Acestea, amplasate cu precădere în zonele bogate în minereuri de fier (Biborţeni, Jigodin II, III, Ciceu, Racu I, II, Covasna etc.), îşi vor continua existenţa şi în deceniile următoare.

Pe parcursul sec. I î.Hr. – I d.Hr. numărul fortificaţiilor sporeşte, (Cernat – ”Vârful Ascuţit”, Bădeni, Praid, Sânzieni – Perka”, Mihăileni, Şoimuşul Mare, Leliceni, Odorheiu Secuiesc, Porumbenii Mari, Ghindari, Sândominic, Valea Seacă, Zetea etc.), menirea lor fiind de acum atât de supraveghere a zonelor importante din punct de vedere economic, de asigurare a condiţiilor favorabile practicării comerţului şi trecerii caravanelor cu mărfuri, cât şi de barare a accesului spre capitala statului dac, Sarmigetuzo.

Proiectul cultural ”ZBOR (Ziduri, Bastioane, Orașe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), este aproape de final. Inițiatorii au lansat Atlasul digital care are ca scop prezentarea, în premieră, a fortificațiilor getice din estul Transilvaniei, publicului regional precum și turiștilor care vizitează stațiunile balneare de la Covasna, Tușnad, Băile Figa și Vâlcele.

Deși platforma online se află încă în lucru, aceasta conține deja o parte consistentă din informațiile pe care realizatorii și le’au propus să le prezinte în cadrul proiectului. Atlasul digital cuprinde o hartă interactivă, un catalog cu siturile fortificate, care momentan conține doar acele situri cuprinse în proiectul AFCN, trimiteri bibliografice, imagini aeriene și reconstituiri artistice, iar realizatorii platformei lucrează la traducerea paginii web, și la anumite filmări pe care cei interesați le vor putea accesa ulterior.

Scopul principal constă în prezentarea în premieră a cel puțin 12 cetăți getice din estul Transilvaniei, prin intermediul aerofotografiilor, filmărilor de la joasă altitudine, a modelărilor tridimensionale de teren și structuri arheologice, ce vor fi la final integrate într’un tur virtual disponibil în mediul online, în site-ul web care va conține, pe lângă atlasul de hărți digitale interactive, explicații în limba română, maghiară și engleză, dar și într’o expoziție itinerantă de postere. Materialul multimedia-tur virtual ar urma să prezinte o sinteză esențială a rezultatelor unor cercetări arheologice mai vechi, dar și a celor mai noi. În cadrul proiectului vor fi prezentate cetăți și așezări dacice precum cele de la Jigodin, Leliceni, Merești, Bădeni, Racu, Bixad, Olteni, Cernat, Covasna, Boroșneu Mic, Saciova, Sânzieni, și Racoș, iar expoziția va fi itinerată în municipiul Miercurea Ciuc, orașul Covasna și comuna Vâlcele, satul Araci.  Sigur că relieful actual nu mai este relieful și peisajul antic sau preistoric, dar există o strânsă legătură între acestea și este primul pas. Pentru unele dintre aceste cetăți, mai exact pentru acelea despre care avem suficiente date și informații solide, științifice, o să încercăm să propunem și unele reconstituiri.
Valoarea culturală și importanța patrimonială a sistemului de fortificații ridicat de către geți la marginea depresiunilor sau în inima munților din estul Transilvaniei sunt cunoscute în mediul academic de mult timp. Cu toate acestea, potrivit inițiatorilor, multe dintre aceste cetăți nu sunt încă precis localizate, iar evoluția rapidă a proiectelor de dezvoltare teritorială și a rețelelor de utilități ar putea duce la distrugerea și pierderea integrală a unora dintre monumente.

Privite de sus, siturile arheologice, în special unele atât de dificil de atins ca cetățile getice din estul Transilvaniei, își dezvăluie logica ocupării spațiului, anvergura și frumusețea. Imaginile aeriene nu sunt însă doar niște «poze frumoase», ci instrumente de studiu pentru arheologi care le folosesc pentru a detecta structuri arheologice necunoscute sau pentru a crea modele digitale ale reliefului prin tehnici fotogrammetrice.

Cetatea Cernat – Vârful Ascuțit

Localizare: la nord de fosta localitate Cernatul de Sus, județul Covasna, în punctul Vârful Ascuțit/ Hegyes.

Relief: Un promontoriu de formă triunghiulară, ușor arcuit spre vest, desprins dintre dealurile înalte ce separă Depresiunea Târgu Secuiesc de Depresiunea Sfântu Gheorghe, înconjurat pe laturile de est și vest de două văi înguste: Valea Mare și Pârâul Rupt. Promontoriul se continuă relativ plat, mai întâi spre nord și apoi spre vest, ca un drum de culme ce ajunge în punctul Cetatea Comorii, la o depărtare de doar 8 km spre vest. În acest loc se află o mare incintă de pământ (cu zid de piatră legată cu pământ?) de dată nesigură. De aici drumul de culme cobora spre trecătoarea de la Olteni unde se află fortificații din diferite epoci.

1. Vedere spre nord, 2. Vedere spre sud, 3.Vedere spre nord

Aspect: Partea superioară a dealului Vârful Ascuțit este împărțită în trei segmente:

1 — extremitatea aflată spre sat, spre sud-est, este mai îngustă și mai stâncoasă;

2 — cea îndreptată spre turnul medieval vizitabil Ika Vára, aflat pe un deal vecin, este mai largă, plată, dar și mai înaltă, fiind împrejmuită pe pantele nordice, estice și vestice de valuri de pământ;

3 — între cele două capete anterior descrise se află o șa largă, mai coborâtă ca altitudine, pe care se văd urmele săpăturilor lui Zoltán Székely, precum și ale unei împrejmuiri rectangulare marcată de un mic val de pământ — cu funcționalitate și datare neclară.

Față de valea din vest platoul în partea șeii se ridică cu 40 m și față de valea aflată la est — cu 64 de m.

1. Vedere spre nord – șaua, 2. Vedere spre nord, 3. Vedere spre sud, 4. Profil altimetric general al sitului, 5. Terasa antropică de pe latura estică

Fortificație: pe marginile promontoriului, în special pe latura estică și nordică, se observă sistemul de fortificație format din val și șanț, precum și ceea ce pare a fi o terasă antropică, pe latura estică. Pe latura estică valul este dublu. Suprafața închisă de fortificație măsoară cca 10 ha. Fragmentele ceramice vizibile la suprafață în compoziția impozantelor valuri aparțin primei vârste a fierului.

1. Fortificația dublă pe latura estică, 2. Fortificația dublă pe latura estică, 3. Fortificația dublă pe latura de est, 4. Valul pe latura nordică

Istoricul cercetărilor: Zoltán Székely (1969) a cercetat 4 locuințe de epocă getică într’o poziție necunoscută pe suprafața sitului. Nu este exclus ca săpăturile acestea, așa cum arată modelul digital al terenului să fi fost executate în zona de șa a sitului. Aceste locuințe se aflau aproape de suprafață, la adâncimea de 25 cm, fiind foarte puțin adâncite, având formă pătrată, dimensiuni 4 x 4 m, și vetre de foc în colț (de formă ovală, diametru aproximativ 1 m, înconjurate de pietre). Din inventarul acestor locuințe sunt amintite fragmente de vase ceramice lucrate cu roata sau cu mâna, fibule cu resort spiralic și două monede de argint — imitații locale după drahmele lui Alexandru Macedon. După V. Crișan (2000, p. 30) ceramica se datează în special în perioada secolelor I î.Hr. – I d.Hr, dar și în II î.Hr.

Fibule descoperite de Z. Szekely în locuințele de epocă getică clasică săpate pe Vârful Ascuțit

Planul unei locuințe săpate de Z. Szekely la Cernat Vârful Ascuțit

Pe dealurile din jurul localității Cernat s’au făcut în decursul timpului numeroase descoperiri de materiale de epocă getică clasică, cele mai importante fiind așezările cercetate de Székely din punctele Pâmântul lui Robert și Dâmbul Bisericii. Un tezaur de denari romani republicani și imperiali (1 kg) a fost descoperit pe teritoriul localității într’un punct necunoscut în 1941 (Bucur Mitrea, SCIV 20–2, 1969, p. 166).

Cetatea Zânelor, Covasna

Potrivit unei legende, cetatea de la Covasna ar fi fost ultimul refugiu al regelui Decebal, iar potrivit alteia, aici ar fi ascunsă o importantă comoară, dar specialiștii nu pot confirma încă acest lucru.

Localizare și relief: Dealul Cetății este situat între Pârâul Cetăţii şi Pârâul Mişca, la o altitudine peste nivelul mării de aproape 930 m. Dealul Cetăţii este înconjurat din trei părţi de piscuri mai înalte, precum vârful Dolomir, Poarta Vânturilor, Timsos sau Copoţ, toate depăşind 1300 de m. Aceste piscuri închid ca o cunună Dealul Cetăţii, păstrând totuşi o bună vizibilitate spre nord şi nord-vest. Din punctul maxim de altitudine se vede o bună parte din Depresiunea Braşovului, respectiv sectorul Târgu Secuiesc şi valea Pârâului Negru. Vizibilitatea este mult mai bună de pe Dealul Copoţ situat la vest, cuprinzând Ţara Bârsei (zona Braşovului), Munţii Bodoc, limita sudică a Munţilor Harghitei (zona Tuşnad) şi Munţii Nemira. Pantele de est şi nord-est ale Dealului Cetăţii coboară abrupt în valea Mişcăi, în timp ce terenul coboară mai lin spre sud, unde se află şi o şa de legătură spre culmile învecinate. Suprafaţa amenajată de către geți pe Dealul Cetăţii este de circa 30.000 mp, incluzând aici o acropolă şi cel puţin şase terase (numerotate convenţional cu cifre romane, de la I la VI).

Amenajarea la o asemenea scară s’a făcut cu un efort considerabil şi de durată. În principiu s’a săpat în apropierea pantei iar pământul rezultat a fost împins către margini, suprafaţa rezultată fiind îndreptată. În acest fel s’a lărgit spaţiul pe care se putea ulterior construi. Geții au preferat să sape până la stâncă, pe care au nivelat’o şi peste care au pus apoi un strat consistent de pământ cel mai adesea amestecat cu sfărâmătură de stâncă pentru o mai bună stabilitate.

Vedere a terasei II spre vest în 2015

Cronologie: Prima fază de amenajare a sitului a început cândva în sec. II î.Hr. Situl a fost distrus pe parcursul sec. I î.Hr., a fost apoi refăcut și lărgit. La începutul sec. II d.Hr., activitățile în sit încetează.

Istoricul cercetărilor: Atraşi de mirajul aurului dar şi de tainele vestigiilor din vârful muntelui, Cetatea Zânelor a fost ‘investigată” de’a lungul timpului de numeroşi căutători de comori, urmele trecerii lor fiind vizibile şi astăzi. În acest context, tradiţia locală face referire la un oarecare Csutak Samu care, săpând în cetate, ar fi găsit un măr, o cruce de aur, lanţuri şi ciocane de fier pe care le’ar fi trimis muzeului din Cluj.

Vedere a terasei II spre vest în 2016

Un altul, Csoma Laci, a găsit în urma unor săpături în cetate monede şi alte obiecte pe care le’a predat de asemenea muzeului clujean. Astfel de evenimente, probabil mai numeroase, nu pot fi însă verificate. Nici una dintre piesele descoperite de cei doi nu a ajuns de fapt la muzeul din Cluj. Legendele şi monumentalitatea vestigiilor i’au atras şi pe erudiţii epocii moderne. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, cărturarul secui Orbán Balázs a ajuns pe Dealul Cetăţii pentru a se documenta, pregătind pentru publicare lucrarea ”A székeyfőld leirasa”. Cu această ocazie a descris Dealul Cetăţii, a măsurat zidurile, terasele, poarta, drumul de acces şi a cules câteva fragmente ceramice de vase barbare, din pastă grosieră, arse negru sau cenuşiu.

Dealul Cetății vedere spre NV

”Din dealul comun în formă de semicerc, pornesc două pâraie numite Pârâul Miska şi Pârâul Cetăţii – Varpatak printre care se ridică Dealul Cetăţii. Acesta, înalt de 3000 de picioare, are pantele abrupte, aproape verticale. Numai pe latura sudică există o şa, pe unde urca şi drumul cetăţii tăiat în stâncă, pe care am urcat şi noi cu destulă greutate până pe vârf. Dealul are un platou de mici dimensiuni. Pe marginea acestui platou se află zidurile cetăţii, păstrate până astăzi pe o înălţime de câteva picioare. Aceste ziduri înconjoară platoul în formă de cerc, formând o fortificaţie rotundă cu un diametru de 45 de paşi. Aceasta este numai fortificaţia interioară, ea fiind înconjurată de alte două ziduri; al doilea zid, păstrat şi el pe o înălţime considerabilă, se află pe marginile abrupte ale dealului, la 25 de paşi de primul, şi încercuieşte muntele paralel cu primul; în sfârşit, al treilea zid înconjura dealul la 30 de paşi de zidul al doilea. Ultimele două ziduri – pe baza principiului economisirii observate şi la alte cetăţi – se opreau pe latura nordică verticală”, Orbán Balázs, 1869, p. 154 – 155.

Presupunând că este o veche cetate secuiască, Orbán Balázs apreciază amplasarea strategică de excepţie şi o aseamănă cu un adevărat cuib de vulturi care, înainte de inventarea armelor de foc, putea să reziste în faţa oricărui inamic. Primele săpături arheologice s’au desfăşurat în anii 1942–1943 sub conducerea arheologul clujean Alexandru Ferenczi. Rezultatele cercetărilor nu au fost însă publicate detaliat, Alexandru Ferenczi pierzându’şi viaţa în timpul războiului.

Dintr’un articol informativ, apărut în presa vremii, rezultă că pe acropolă a fost descoperită o locuinţă construită din bârne groase de lemn prinse cu piroane de fier de până la 1 m lungime. În zona locuinţei şi în interiorul acesteia au fost descoperite bucăţi mari de lipitură de lut, numeroase vase ceramice, o statuetă romană precum şi două fibule, una de bronz şi o alta de argint. Cetatea, menţionează Alexandru Ferenczi, era formată dintr’o acropolă şi trei terase, toate înconjurate cu ziduri de piatră, late de peste 3 m.

Dealul Cetății vedere spre NV

Artefactele descoperite pe acropolă şi pe terase l’au determinat pe Alexandru Ferenczi să atribuie cetatea geților (sec. I î.Hr. – I d.Hr.) şi nu secuilor, aşa cum o făcuse Orbán Balázs. El aminteşte însă şi urme de locuire mai vechi, getice, din prima epocă a fierului (sec. VIII-VI î.Hr). O parte din materialele descoperite se află depozitate la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, cu excepţia statuetei şi a fibulelor amintite ca fiind descoperite pe acropolă. Aflând de descoperirile lui Alexandru Ferenczi de pe Dealul Cetăţii, Constantin Daicoviciu împreună cu un colectiv numeros de arheologi a organizat o scurtă campanie de săpături la Covasna în anul 1949. Cercetările sale au confirmat afirmaţiile lui Alexandru Ferenczi, raportul arheologic evidenţiind asemănarea cetăţii de aici cu cele din Munţilor Orăştiei, zona capitalei Regatului Getic, Sarmizegetusa.

Dealul Cetății vedere spre NE

În anul 1968 săpăturile arheologice au fost reluate de către Zoltán Székely de la muzeul din Sfântu Gheorghe. Acesta a săpat o secţiune de peste o sută de metri, cuprinzând acropola şi primele două terase. În acest fel a putut mai bine estima dimensiunile cetăţii şi ale zidurilor de piatră. Concluziile sale au surprins lumea ştiinţifică, autorul descria o cetate cu foarte multe elemente de fortificare, unele de dimensiuni impresionante precum zidul terasei a II-a cu o lăţime de 8,80m. Fără a se deplasa la faţa locului pentru a se convinge de afirmaţiile lui Zoltán Székely, majoritatea arheologilor au tratat cu neîncredere descoperirile de pe Dealul Cetăţii. S’a considerat că era nefiresc ca o cetate getică să aibă asemenea dimensiuni, atâtea ziduri şi mai ales atât de mari. Astfel, descoperirile lui Zoltán Székely au fost ignorate în epocă. A fost nevoie de o catastrofă naturală pentru ca cetatea de la Covasna să revină în atenţia cercetătorilor.

Dealul Cetății vedere spre vest

În noiembrie 1995 o vijelie puternică a smuls din rădăcini copacii de pe Dealul Cetăţii, dezvelind porţiuni de ziduri şi complexe de locuire. Ca măsură urgentă s’a impus supravegherea curăţării şi exploatării masei lemnoase pentru a preveni alte posibile distrugeri ale vestigiilor arheologice. De asemenea s’a propus începerea unor cercetări arheologice pentru a salva patrimoniul expus intemperiilor. Ca urmare, în anul 1998 au fost reluate săpăturile arheologice de către Viorica Crișan și Valeriu Sîrbu în Cetatea Zânelor, săpături care continuă neîntrerupt până astăzi, colectivului adăugându’i’se pe parcurs și alți membrii, precum Paul Pupeză.

Imagini cu Zidul terasei 1Z, Bastionul de pe terasa II văzut de pe Terasa III, Latura sudică a bastionului de pe Terasa II, Zidul de pe terasa III adosat bastionului, Zidul de pe terasa II și bastionul, Latura nordică a bastionului, Bârne carbonizate căzute în exteriorul bastionului pe terasa II, Fundația bastionului, Zidul terasei 1 paramentul exterior, Zidul de pe terasa II, Zidul acropolei și Colțul NE al bastionului de pe Terasa II

Zidurile: Atât platoul superior cât și restul teraselor au fost împrejmuite cu ziduri din piatră Acestea, pe lângă protecție susțineau pământul adăugat pentru extinderea teraselor. Lungimea totală a zidurilor depăşeşte 700 m. Acestea erau îngropate în pământ pe o adâncime de 0,65 – 0,70 m pentru o mai bună stabilitate. La ridicarea zidurilor s’a folosit piatră locală, sumar făţuită, lemn şi lut. Pietrele erau aşezate mai întâi pe două şiruri (paramente) dispuse paralel, la o distanţă care variază de la un zid la altul. Pietrele din aceste şiruri au fost alese cu grijă, latura cea mai dreaptă fiind orientată spre exterior. Spaţiul dintre cele două şiruri era ulterior umplut cu pietre (emplecton). Lutul a fost folosit ca liant.

Latura sudică a bastionului de pe Terasa II, imagine mărită din 2004

În unele sectoare de zid s’au păstrat urmele unor bârne patrulatere din lemn dispuse transversal; acestea legau paramentele conferind structurii mai multă stabilitate. Astfel de ziduri puteau atinge înălţimi de 3–5 m. Cât de înalte au fost zidurile însă este greu stabilit cu exactitate, acestea păstrându’se astăzi doar pe 1–1,50 m. Grosimea variază în jurul a 2 m, dar în situațiile de pantă foarte abruptă sau acolo unde se rezolva o problemă tehnică — de exemplu unirea zidului din terasa III cu peretele bastionului de pe terasa II grosimea putea să fie și dublă.

Capac sec. I î.Hr. – I d.Hr. descoperit pe T1 în S1, piesă din inventarul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni Sf. Gheorghe (Nr. Inv. 5871) imagine din ”Dacii din Curbura Carpaților”. Catalog de expoziție 2009

Săgeată din fier sec. I d.Hr. descoperită pe TII în S7E, piesă din inventarul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni Sf. Gheorghe (Nr. Inv. 13137) imagine din ”Dacii din Curbura Carpaților”. Catalog de expoziție 2009

1. Ataș din bronz sec. II – I î.Hr. descoperit pe TII în colțul de SE al bastionului, (Nr. Inv. 5871),
2. Aplică din bronz sec. I d.Hr. descoperit pe TII în S7G,
3. Mărgea sec. I î.Hr. descoperită pe TII în S7E, (Nr. Inv. 13133),
4. Fibulă de tip Nauheim sec. I î.Hr. – începutul sec. I d.Hr. descoperită pe TII în S7H,
5. Fibulă lunulă prima jumătate a sec. I d.Hr. descoperită pe TII în S7G, 6. Fibula sec. I d.Hr. descoperită pe TII în S7C,
7. Fibulă puternic profilată sec. I – prima jumătate a sec. II d.Hr. descoperită pe TII în S7C,
8. Țintă din argint sec. I d.Hr. descoperit pe TIII în S7G, piese din inventarul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni Sf. Gheorghe, imagini din ”Dacii din Curbura Carpaților”. Catalog de expoziție 2009

Citiți și:  HARGHITA-COVASNA GETICĂ: 200 DE AȘEZĂRI, 34 DE CETĂȚI ȘI PESTE 30 DE TEZAURE GETICE

Jigodin, Câmpul Morii

Localizare: pe malul drept al Oltului, în punctul cel mai îngust al defileului Oltului de la Jigodin-Băi; denumiri: Jigodin I; Dealul Morii.

Relief: un bot de deal cu pante line spre est și sud și abrupte spre vest și nord, ridicat cu 50 deasupra Oltului care curge chiar pe la poale, pe latura nordică; localizat la extremitatea estică a dealurilor înalte cu fundament eruptiv ce fac parte din Munții Harghita. Platoul superior are o formă neregulată, cu axul lung orientat NE-SV și cu o înclinație generală a reliefului spre est. Accesul pe sit se făcea, cel mai probabil ca și astăzi, pe o șa lină aflată în partea de sud a platoului, șa ce cotește spre vest, spre baza dealului. Un zid de piatră neprelucrată legat cu pământ închidea complet platoul pe toate laturile. Suprafața închisă de incintă măsura cca. 0.34 ha.

Vedere spre nord-est, panoramă 180. Șaua de acces ocupată de case de vacanță.

Istoricul cercetării: Situl intră alături de celelalte două fortificații de la Jigodin în atenția lui Orbán Balázs, și apoi a lui Alexandru Ferenczi. Primele săpături sunt făcute de colectivul condus de Mihai Macrea în 1950. Săpături sistematice au fost executate cu întreruperi începând cu 1980 (Ann Dodd-Oprițescu, Szács János, Zoltán Székely). Cele mai recente săpături sunt conduse de Viorica Crișan, ultimele două campanii de cercetări fiind cele din 1998 și 2000.

În 1997 situl a fost grav afectat de instalarea neautorizată a unei antene de telecomunicații ocazie cu care jumătate din platou, stratul de cultură și zidurile de incintă de pe laturile vestice și nord-vestice au fost nivelate cu buldozerul și împinse pe pantele abrupte ale dealului. Cantități însemnate de materiale au fost descoperite în pământul excavat. Peste latura sud-vestică a fortificației și pe șaua de acces s’au construit în ultimele două decenii case de vacanță.

Fortificația: zidul, de 2.5 m lățime, a fost construit din blocuri de piatră neprelucrată, de origine locală, foarte probabil exploatată chiar din sit, de forme și mărimi diferite, legate cu pământ umed, bătătorit. În funcție de terenul pe care a fost amplasat, de natura stâncii din fundament și de înclinația pantelor, constructorii din vechime și’au adaptat tehnica de fundare și stabilizare. Pe latura sud-vestică cercetările au pus în evidență faptul că zidul a fost fixat într’un șanț cu profil în V, săpat inițial în fundamentul stâncos al dealului. Șanțul de fundație, adânc de 1.20 m, a fost umplut cu piatră mărunțită și pământ bătătorit pentru a forma o suprafața plană, o platformă pe care s’au așezat pietrele din zid. Pietrele mai mari și cu fețe mai regulate au fost alese pentru a forma fețele zidului, cele mai mărunte fiind așezate în zona centrală, în emplecton. Datorită distrugerii în timp a zidului acesta a ajuns să se păstreze sub forma unui val de pământ cu miez de piatră, pe alocuri înalt de doar 40 cm. Pe latura nordică unde stânca a fost relativ plană, nu s’a mai săpat șanț de fundație, pietrele zidului fiind așezate direct pe stâncă și fixate într’un strat de lut galben. Pe exterior, fața zidului a fost susținută de un rambleu de piatră mărunțită fixat într’o treaptă săpată la exteriorul zidului de incintă.

Stratigrafie și cronologie: pe platou, în apropierea zidurilor, sub stratul de humus de 20–25 cm grosime se află stratul arheologic, gros de 40–50 cm, de culoare cenușie. Deși nu s’a evidențiat decât un singur nivel, cel corespunzător perioadei getice (sec. I î.Hr. – I d.Hr.), în alveolări sau descoperit și materiale mai vechi din prima vârsta a fierului specifice Culturii Gâva.

Cultura Gâva a fost o cultură hallstattiană timpurie răspândită în NV României, NV Ungariei, SE Slovaciei, în N. Republicii Moldova și Ucrainei Transcarpatice. Este considerată unul din primele centre ale complexului hallstattian timpuriu, caracterizat prin ceramică neagră, lustruită și canelată. Cel mai probabil este vorba de o evoluție a culturii Otomani, o cultură materială din epoca bronzului (secolele XIX-XIII î.Hr.), denumită după numele comunei Otomani, județul Bihor, unde au fost descoperite primele așezări. A avut o arie de răspândire mare, cuprinzând nordul Crișanei, bazinul inferior al Someșului, Câmpia Tisei și estul Slovaciei. Tipice pentru această cultură sunt ceșcuțele cu toartă, strachinile și vasele pântecoase cu gât cilindric și margine evazată. Prelucrarea bronzului a cunoscut o dezvoltare înfloritoare, în special la confecționarea armelor, prevăzute cu ornamente realizate artistic.
Riturile variază pe parcursul celor trei etape caracteristice: incinerația, înhumare în poziție chircită (ca în poziția fetală), în față și revenirea la incinerația specifica fazei I.

Primele propuneri de periodizare ale culturii Gâva au distins două faze (Gâva I şi II), prima fiind datată în Ha A1 pe baza descoperirilor de obiecte de bronz din aşezarea de la Nagykálló
– Telekdomb, în vreme ce faza II a fost datată în perioada Ha A2 –B1, pe baza tiparelor fragmentare descoperite în aşezărilede la Prügy şi Poroszló.
Periodizarea avansată de T. Kemenczei a înregistratobservaţii critice, formulate de M. Vicze şi mai ales, de G. Szabó, care a preferat să utilizeze denumirea de Proto-Gâva pentru descoperirile din perioada Bz D – Ha A1 şi să propună o prelungire a culturii până la nivel de Ha B2-B3. Pentru descoperirile din nord-vestul României I. Németi a utilizat sistemul
propus iniţial de T. Kemenczei, în schimb pentru teritoriul Transilvaniei propriu-
zise a lipsit un consens în ceea ce priveşte periodizarea şi cronologia culturii Gâva, fazele acesteia căpătând diferite denumiri regionale (Mediaş-Reci,Reci II-Cernatu) generatoare de confuzii, aşa cum corect observa A. László.

Acest lucru, ca și descoperirile de materiale ceramice getice mai vechi, specifice secolului II î.Hr. în poziție secundară, alături de alte materiale din prima vârstă a fierului, pe pantele vestice ale dealului, sub pietrele prăbușite din zid, sugerează că la momentul ridicării zidului, cândva în secolul I î.Hr., platoul a fost nivelat, iar urmele anterioare de locuire au fost împinse pe pante. Descoperirile mai semnificative datează din secolul I d.Hr. Situl a funcționat până în preajma războaielor de cucerire ale romanilor, fiind distrus printr’un incendiu — cu această ocazie ori imediat ulterior acestora.

Planul sitului: Piese de metal (sec. I î.Hr. – I d.Hr.) descoperite la Jigodin I


Ateliere de prelucrare a metalelor: pe latura sudică a platoului și pe șaua de acces au fost descoperite de-a lungul timpului mai multe locuințe de suprafață, rectangulare, cu dimensiuni variate (L4: 5 x 4 m, L5: 3.5 x 4 m) al căror inventar (creuzete, zgură, minereu de fier, nicovale) sugerează că în interior se prelucrau metale. Ele au fost denumite «locuințe atelier». Erau prevăzute cu vetre mari amenajate cu pietre, îndelung folosite.

Locuința-atelier (L4), cercetată în 1998 și 2000, a fost construită pe talpă de piatră, din bârne de lemn și împletitură de nuiele amestecată cu lut. Cel puțin alte două construcții au fost distruse în momentul amplasării antenei de telecomunicații în 1997. Aceste ateliere poartă urmele unui puternic incendiu, ele fiind distruse anterior momentului distrugerii zidului de incintă, deoarece pietrele din zid au fost descoperite deasupra resturilor de ateliere.

Clădire cu absidă: în centrul platoului au fost cercetate parțial trei clădiri rectangulare de suprafață, construite din bârne, pe structură de stâlpi (diametru 20 cm, fixați în gropi de 0.80−1 m adâncime). Cea mai mare dintre cele trei clădiri (3.6 x 7.4 m) avea latura îngustă absidată, marcată de gropi stâlpi și orientată spre nord.

Cetatea lui Tiburț, Biborțeni

Localizare: Imediat la sud de localitatea Biborțeni (jud. Covasna) se ridică cu cca. 120 m deasupra văii Baraoltului un deal împădurit, într’o poziție înaintată, dominantă, din care se poate supraveghea tranzitul între Pasul Hatod la est și Defileul Oltului din Munții Perșani de la Racoș (Brașov) la vest. Punctul se numește Cetatea lui Tiburț/Tiborc. Limita vestică a dealului este trasată de cursul pârâului Várpatak.

Aspect: Platoul superior, orientat SV-NE, este închis de o incintă de mari dimensiuni, de formă neregulată, complexă, ce urmărește conturul formei de relief. Dimensiuni aproximative: 280 m EV x 100m/120 m NS. Suprafață: 2.4 ha. Pantele sunt abrupte pe toate laturile. Accesul în incintă și legătura cu dealurile și platourile de la sud se face pe o unică șa îngustă, localizată în sectorul sudic al sitului.


Fortificație: Astăzi incinta se prezintă sub forma unui val de pământ, încă bine individualizat pe marginile platoului (care nu este complet aplatizat ci prezintă un microrelief complex), fără șanț exterior. Săpăturile din 1948 ale lui Zoltán Székely au constatat că valul reprezintă de fapt vestigiile unui zid de piatră neprelucrată legat cu pământ, lat de 1.2 m. Singurele materiale arheologice descoperite în săpăturile de atunci ale Muzeului Raional din Sfântu Gheorghe au fost de factură getică (vase lucrate cu mâna din pastă poroasă și la roată și decorate cu vopsea roșie). Astăzi, suprafața sitului este complet împădurită cu foioase și bine acoperită de un strat compact de frunze uscate. Nu se observă materiale arheologice la suprafață.

Fortificația astăzi

Istoricul cercetărilor: Cercetătorul József Benkő (1778) considera incinta ca reprezentând un castru roman. Orbán Balázs (1868) a tăiat valul și a identificat pentru prima dată zidul de piatră. El a interpretat situl ca fiind o cetate timpurie a ungurilor. Zoltán Székely a executat în 1948 cel puțin 5 secțiuni în diferite puncte ale traseului incintei, descoperind în toate zid de piatră legată cu pământ fără mortar. Materialele prezentate de el sunt de factură dacică, totuși nu rezultă din descrierea publicată (1955) dacă în poziție secundară sau in situ. Deși pomenește descoperirea unui «mormânt de incinerație» în urnă, imediat spatele zidului, și mai apoi — fragmente de «urne» ca fiind vase lucrate cu roata și pictate cu vopsea roșie, materialul publicat rămâne prea sumar pentru a trage concluzii clare privind datarea fortificației. El consideră lipsa turnurilor și a teraselor ca fiind nespecifică cetăților getice cunoscute în secuime — de tipul Covasnei și cetății de la Zetea.

Viorica Crișan (2000) a văzut materialul ceramic aflat în Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, datându’l în perioada sfârșitului secolului II î.Hr. — I d.Hr.

Situl merită a fi inclus într’un program de cercetări viitoare: este poziționat într’o zonă strategică, așa cum sugerează și prezența castrului de la Baraolt aflat la 12 km vest; de asemenea, se află aproape de centrul rezidențial getic de la Racoș; tehnica de construcție a zidului și lipsa șanțului exterior sunt mai degrabă elemente specifice fortificațiilor getice decât medievale. Pe de altă parte, forma incintei și dimensiunile ei sunt neobișnuite.

Alte descoperiri arheologice de epocă getică clasică în zonă: La 2 km nord de Biborțeni, pe valea râului Baraolt, pe malul său stâng, Székely a cercetat, pe o movilă de pământ, în urma înștiințării primite din partea unui localnic ce folosea locul drept nisipărie, un complex de epocă getică clasică (o groapă cilindrică de 1.5 m adâncime) ce a conținut fragmente de ceramică neagră lucrată cu mâna provenind de la fructiere (vase cu suport), fragmente de ceramică lucrată la roată și pictată cu vopsea roșie, dar și un maxilar uman și cenușă. Tot aici, localnicul găsise anterior un schelet uman, la adâncimea de 1.8 m, orientat E-V, iar lângă el mai multe vase întregi.

Cetatea Păgânilor – Racu

Cetatea Păgânilor (Pogányvár ) din Racu a fost o fortificaţie încă din Epoca Fierului-La Tene secolul 1, având un rol defensiv, dar a fost locuită şi în Evul Mediu Timpuriu.  În Europa Centrală epoca fierului se împarte în două mari perioade: cultura Hallstatt (HaC și D) și cultura La Tène (începând cu 450 î.Hr.).

A fost demolată mai târziu de austrieci. Astăzi se pot vizita doar ruinele cetății.

”Între pâraiele Var şi Şugău se înalţă o stâncă semeaţă. În vârf mai găsim şi astăzi ruinele uneia dintre cetăţile rabonbanilor de odinioară: Cetatea Păgână. Spune’se că rabonbanii şi’au ascuns comorile în beciul de sub cetate.”

Localizare: la 8 km vest în linie dreaptă de localitatea Racu, județul Harghita, și 7 km vest de valea Oltului, în punctul Cetatea Păgânilor; alte denumiri: Racul Ciucului (II), Csikrákos, Pogányvár

Relief: o înălțime stâncoasă a Munților Harghita, desprinsă cu 25–30 m deasupra platoului deluros înalt din jur denumit Gâtul Cetății/ Várnyaka (cota 1240 m). Laturile de sud și vest sunt abrupte. La baza pantei sudice, cu 100 de m mai jos, curge Pârâul Cetății/Varul. Platoul, relativ plan, este alungit pe direcția SV-NE și are o suprafață de cca. 3100 mp. Drumul de acces, lat de 2.5−3 m, a fost săpat în stâncă (într’o perioadă necunoscută, posibil chiar de geți).

1. Reprezentare a sitului sec. XIX, 2. Harta topografică 1/25000, 3. Schița sitului de Al. Ferenczi, 4. Planul sitului și stratigrafia de Z. Szekely, 5. Planul sitului de Orban

Aspect: situl este complet împădurit cu conifere. Pe suprafața platoului se văd urmele unor gropi de mari dimensiuni, posibil ale unor căutători de comori din vechime.

Fortificație: pe marginile de nord și est ale platoului se ridică un zid (1−2 m grosime) de lespezi de piatră locală, neprelucrate, legate cu mortar. Acestea se închideau în colțul NE printr’un bastion rectangular. Suprafața închisă de ziduri măsura probabil în jur de 2000 mp. Acestea reprezintă vestigiile unei cetăți medievale ridicată în secolele XII-XIII, dar suprapun, așa cum au arătat cercetările lui Székely, un zid mai vechi din epoca getică clasică.

Zidul getic avea lățimea de 2.5 — 3 m și a fost atestat pe laturile de nord, est și sud. Profilul publicat de Székely reprezintă un singur nivel diferit de sterilul arheologic.

Istoricul cercetărilor: Periegheză Al. Ferenczi. Săpături D. Kovacs (1959) și Zoltán Székely în 1960. Deși acesta din urmă a săpat destul de mult (conform planului de sit publicat), datele publicate sunt extrem de sumare. Amintește că a găsit ceramică lucrată cu mâna (din pastă neagră sau brună) sau la roată (din pastă cenușie) — cești cu toartă, borcane cu brâu alveolat, fructiere, dar și o seceră și cuțite de fier.

1. Drumul săpat în stâncă, lățime de 2.5−3 m, 2. Accesul pe sit de pe platoul Gâtul Cetății este în prezent amenajat, 3. Fortificația medievală pe latura nordică, vedere din interior, 4-6. Fortificația medievală, vedere din interior.

Am descris până acum următoarele cetăți și fortificații: Cernat-Vârful Ascuțit, Cetatea Zânelor-Covasna, Cetatea Jigodin-Câmpul Morii, Cetatea Tiburț-Biborțeni, Cetatea Păgânilor -Racu, dar vom reveni în curând cu noi informații pe acest post sau unul separat, despre alte fortificații (Jigodin-Dealul Cetății și Dealul Cetății Mici, Olteni-Cetatea Fetei etc.), eventual vom lărgi aria și pe județul Brașov unde, de asemenea, se află numeroase cetăți getice și despre care avem informații și localizări certe.

Bibliografie:

Repertoriul Arheologic al Județului Covasna, 1998, p. 38–39, p. 72,
Repertoriu Arheologic al Județului Harghita, 2000, 144–146, p. 215,

Iulian Marțian, Repertoriul arheologic pentru Ardeal, Bistrița 1920, p.24

Viorica Crișan,  Dacii din estul Transilvaniei, Sf. Gheorghe, 2000, p. 24,, p.30, 45–48, p.65, Aspecte ale sistemul defensiv de pe linia Carpaţilor Răsăriteni în vremea lui Decebal, în Viorica Crișan, Gelu Florea, Gabriela Gheorghiu, Liliana Suciu (ed.), Studii de istorie antică. Omagiu profesorului Ioan Glodariu, Cluj-Napoca, 2001, p. 303–318, Viorica Crișan, Gabriela Gheorghiu, Mariana-Cristina Popescu, Cercetările arheologice de la Miercurea Ciuc-Jigodin I — campaniile 1998, 2000, în Istros, 2004, p. 111–145,

Viorica Crișan (în foto), Paul Pupeză, Cristian Găzdac, Radu Zăgrean, Covasna – Cetatea Zânelor, în Viorica Crișan, Valeriu Sîrbu (ed.), Dacii din Curbura Carpaţilor. Catalog de expoziţie, Sf. Gheorghe, 2009, p. 59–78, Viorica Crișan, Valeriu Sîrbu, Covasna – Fairies Fortress. A Carpathian Mountain Fortified by Dacians, în Pop H., Băjenariu I. (ed.), Identităţi culturale locale şi regionale în context european. In memoriam Alexandri V. Matei, Cluj-Napoca, 2010, p. 266 – 285.

Ann Dodd-Oprițescu, Szács János, Cetatea de la Băile Jigodin. Săpături 1980–1984, în Symposia Thracologica, 5, 1987,

Constantin Daicoviciu, E. Chirilă, S. Kiss, Dumitru Protase, Ioan Russu, Zoltán Székely, Graniţa de est a Daciei şi triburile libere de la hotarele de răsărit ale Daciei, în SCIV, 1, 1950, p. 115–122.

Mihai Macrea și colaboratorii, Despre rezultatele cercetărilor întreprinse de șantierul arheologic Sft. Gheorghe-Brețcu, 1950 în Studii și Cercetări de Istorie Veche București, II, 1, 1951, p. 308,

Magdalena Ștefan, Dan Ștefan, Dan Buzea, Un nou punct fortificat în peisajul arheologic al secolelor I î.Hr. — I d.Hr. în zona Jigodin — Harghita în estul Transilvaniei, Istros, XXI, 2015, p. 499–535,  Magdalena Ștefan, Dan Ștefan, Dan Buzea, From Sites to Landscapes in Late Second Iron Age Eastern Transylvania. New perspectives on the Fortified Sites from Jigodin, Ephemeris Napocensis, XXV, 2015, p. 21–42

Zoltán Székely, Muzeul Regional Sfântu Gheorghe — Almanah 1879–1954, Târgu Mureș, 1955, p. 14–16,  Cetatea dacică de la Covasna, în SCIV, 23, 2, 1972, p. 201–214, Contribuţii la studiul prelucrării fierului la dacii din sud-estul Transilvaniei, în Aluta, 1981, p. 31–36,   József Benkő, Transsilvania specialis, 1778, p. 548,  Săpături executate de Muzeul din Sfântu Gheorghe (1959−1966), în Materiale și Cercetări Arheologice, IX, 1970, p. 304–305, Contribuţii la problema aşezărilor şi cetăţilor dacice din sud-estul Transilvaniei, în Cumidava, III, 1969, p. 99–122,

Orbán Balázs, A Székeföd leírása, 1868, I, p. 215–216,  II, p. 34–35, p. 69–72 A székeföd leirasa, Pesta, 1869, vol. III,

Alexandru Ferenczi, Cetăți antice în județul Ciuc, Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice Secția pentru Transilvania, IV, Cluj 1932–1938, p. 240–244, p. 283–288.

Sursa: ironageatlas.net4u.ro, academia.edu (Horia Ciugudean), mncr.ro, Ioana Ardeleanu -mesageruldecovasna.ro

Citiți și: ROMANIZAREA NU A AVUT LOC. TEORIA ROMANIZĂRII ESTE SORTITĂ DISPARIȚIEI, PENTRU CĂ ESTE FALSĂ ȘI RIDICOLĂ

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬‪ ROMANIA

MOLDOVENII RIDICĂ ARDEALUL ÎN STATISTICI ECONOMICE

Această harta care redă prognoza pe 2016 a PIB-ului /cap locuitor ar da apă la moară în mod normal, acelor voci ale alogenilor care au iluzoria senzație a superiorității lor în față majorității acestei țări plecată se pare din mentalitatea de stăpân ce le’a fost inoculată. Pentru un român normal este o statistică seacă care îi arată unde are de lucru pe viitor să regleze discrepanțele economice dintre regiuni, așa cum UE încearcă prin politica sa de convergență să ajute cu fonduri zonele subdezvoltate.

Tot ei în retorica lor găunoasă spun că în orașele din Ardeal au fost transmutate persoane din alte zone ale țării și s’a schimbat astfel raportul etnic pe timpul lui Ceaușescu.

În ce constă șubreda lor logică? Simplu: când Ardealul era sub administrația de la Budapesta orașele Cluj, Timișoara, Brașov, pomenind doar câteva dintre cele care duc trena dezvoltării României din Banat și Ardeal, dar și alte mari centre urbane din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș erau colonizate puternic cu elemente alogene acestui pământ vechi românesc din diverse motive.  Principalul, evident,  a fost de a coloniza un teritoriu nemaghiar cu elemente neromânești cu scopul de a schimba raportul etnic din Ardeal. La peste 100 de ani urmașii acestor intruși din spațiul românesc vin și spun că pe timpul lui Ceaușescu românii au schimbat raportul etnic urban din Ardeal.

Urban, nu și cel rural, pentru că acolo raportul etnic întotdeauna a fost net favorabil românilor, dovedind prin aceasta în primul rând cine sunt autohtonii. De ce au colonizat doar orașele? Păi acesta este primul pas al colonizatorului, de a administra colonia cu oameni fideli, din rândul colonizatorilor. Fidelitate cumpărată adesea cu cele mai importante și bănoase posturi din administrație.

Brașov, Timișoara și Cluj cum se vede și pe harta noastră sunt și importante centre universitare care în timpul lui Ceaușescu erau subvenționate de statul român, motiv pentru care acestea atrăgeau studenți din toată țara.

A fost un proces firesc, natural, și nu îndreptat împotriva cuiva, cum fals se vehiculează de către forțe neprietenoase românilor.

Astăzi, acești urmași ai coloniștilor au ajuns să spună că i’au năpădit moldovenii, sau oltenii, deplângând în fapt pierderea privilegiilor celor trei națiuni de acum câteva secole.
Politica regimului de după 1947 de colectivizare mai întâi, și cu predilecție după ce Ceaușescu în numele României a contractat credite internaționale a început un nebunesc proces de industrializare, dar mai ales o politică anacronică de urbanizare forțată, care a dus în final la o distrugere a țărănimii, clasă socială specifică acestor meleaguri care a păstrat necontenit tradițiile pastorale și agricole ale neamului.

Nu avem cum nega acest proces de naționalizare a pământurilor, și de rupere a rostului țăranului român. Avem a nega că politica era îndreptată impotriva minoritarilor din această țară, când de fapt ei ar trebui să conștientizeze că românii în profunzimea neamului lor au fost cei mai afectați, majoritatea lor fiind lipsiți de bunurile lor imobile, dar și a micilor lor averi.

Apoi ei au venit la oraș să’și creeze alte rosturi, să’și refacă viața cu un alt destin.

Deci, acolo unde v’au ”năpădit” ei, fie că erau orașe din Ardeal, sau orașe din restul regiunilor ei au venit să muncească.

Așadar cine mai ridica statisticile din aceste județe dacă nu munceau ei?
Hai să vedem unde spun acești ipocriți de alogeni ”autonomiști” că au crescut numărul moldovenilor:

Timișoara, Brașov, Cluj….Deci județele atractive sunt și în continuare Timiș, Brașov, Cluj.

Adică tocmai în acele județe unde avem cele mai bune statistici, tot acolo au venit cei mai mulți regățeni și moldoveni.
Dar dacă nu erau ei nu aveam cifre precum în Covasna și Sălaj, dragi alogeni ipocriți!
E și cazul Bucureștiului care polarizează puternic unde au venit moldoveni și olteni…și fac cele mai diverse munci, cu diferența că la București sunt și foarte mulți ardeleni mutați ocazional, sau definitiv.

Vezi aici: BUCUREȘTI, MOTORUL ECONOMIC AL ROMÂNIEI

E și cazul Spaniei, și Italiei, unde economiile sunt salvate de aceste furnicuțe.

Așadar, dragi conaționali ați încercat să’i dezbinați pe români, dar nu a mers. Încercările voastre disperate de a dezbina românii nu vor avea sorți de izbândă cu astfel de tertipuri josnice.

Sursa: CNP

Citiți și: STEMA ARDEALULUI ARE DOAR ELEMENTE DE SIMBOLISTICĂ ANCESTRALĂ ROMÂNEASCĂ !

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA‬

 

 

 

 

 

 

 

CICULII (SECUII) NEAM DE SCIȚI, IAR SCIȚII NEAM DE GEȚI

Stemele celor șapte orașe principale din Transilvania

https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/2012/07/chorographia-2.jpg

”Acestei regiuni a Transilvaniei îi este alăturată dinspre nord provincia Moldova (care e vecină cu regatul Poloniei, cu Rusia inferioară și cu ținuturile secuiești). Iar din partea cealaltă, se află spre răsărit Țara Românească, numită cu alt nume Transalpina, despărțită printr’un spațiu nu prea mare de munții deosebit de înalți ce se ivesc între ei.

Chorographia Transylvaniae

Dar ca să ajungem ceva mai departe la o cunoaștere mai lămurită a acestei provincii a Transilvaniei printr’o descriere geografică: această provincie se împarte între trei națiuni ce se deosebesc între ele prin religie, moravuri, obiceiuri și întrucâtva prin legi și care locuiesc în această regiune pe porțiuni deosebite, adică sașii, secuii și ungurii. Printre aceștia locuiesc și românii înșiși, băștinași (sic!) ai acestor provincii, în niște sate și posesiuni retrase; neam de oameni foarte aspru, hrănindu’se doar din cirezi și turme și adesea chiar din răpirea hoțească a vitelor și a cailor. După obiceiul lor ei se îmbracă cu haine lățoase sau mițoase, țesute din lână de capră și făcute de mâna lor; nu ascultă de nici un fel de legi făcute de oameni.

Chorographia Transylvaniae (sasi si secui)

Despre deosebirea și despre religia și moravurile celor trei națiuni amintite:

Mai întâi acest neam al sașilor, adus în acest loc după cum spun ei din Germania și care are multă tragere de inimă pentru munca câmpului și foarte mare râvnă prin chiar firea sa pentru îndeletnicirile agricole, se folosește de limba săsească. Iar graiul săsesc se apropie mai mult de limba germană comună a celor din Köln, decât de celelalte limbi, și nu e așa de ușor înțeles de șvabi și de elvețieni ca cele mai multe limbi nordice în Germania. Transilvănenii așadar, întocmai ca toate celelalte națiuni germanice, își au dialectul lor osebit. Și să mai adaug și aceasta: că ei întrec cu mult națiunile celelalte atât prin blândețea moravurilor, cât și prin pietate și conștiință.

Țara ciculilor este un colț al Daciei vecin cu regiunea moldovenească, iar locuitorii acestui pământ se numesc ciculi, neam al scyților, după cum spun ei, din care și’au tras obârșia; ei trăiesc după legile și moravurile lor și împart slujbele lor prin tragere la sorți. Nimeni la ei nu este socotit de neam prost, chiar dacă ține coarnele plugului cu mâna sa sau își mână turma de capre. Căci este un neam de oameni aspru și aprig, ca și născut pentru luptă, care după moravuri, grai și port nu pare să se deosebească mult de unguri. Aceștia sunt cei mai vechi dintre huni pe care unii preferă să’i numească ciculi, căci își trag neamul de la scyți.

Chorographia Transylvaniae (nobili maghiari)

Și se vede că nu a gândit altfel acel vestit poet care a zis:

Și hunii cei cu tolbele de săgeți țin ținuturile scytice.

Iar ciculii sunt împărțiți în șapte regiuni pe care le numesc scaune, ale căror nume sunt: Sepși, Orbai, Chezdi, Ciuc, Gurghiu, Scaunul Mureșului, Scaunul Arieșului, numite după graiul unguresc și care întrec celelalte târguri ale ciculilor. Despre religia și obiceiurile acestora am însemnat mai multe lucruri în rândurile dinainte.

Ciucul este un târg în partea de miazănoapte, mai la stânga de Chezdi și așezat chiar la poalele Carpaților. Lipit de el dinspre apus este Gurghiu la poalele acelorași munți Carpați, regiune muntoasă și aspră la capătul de nord al Transilvaniei. Vecin cu Gurghiu este Scaunul Mureșului, așezat spre miazăzi în centrul provinciei Transilvania de’a lungul râului Mureș, a cărui capitală e Târgu Mureș sau Neumarkt pentru sași, târg foarte mare unde se țin desele adunări ale ciculilor.

Ungurii și nobilii acestei regiuni sunt amestecați în diferite locuri cu sașii. Cu ciculii se potrivesc destul de bine atât la limbă, cât și la port și la arme. Iar în treburi războinice socotesc că trebuie preferați tuturor celorlalte națiuni, și nu pentru un singur motiv.

Aceste trei națiuni când își unesc puterile și oștile pentru a face o expediție războinică pot să dea (după socoteala comună) un număr de 90.000 și chiar mai mult de oameni înarmați. Căci nu este un lucru neștiut, cât de multe primejdii și cât de mari a îndurat această regiune de la neîncetatele atacuri ale dușmanilor, de atâtea veacuri încoace, totuși nu a fost nicio clipă în care dușmanii să nu fie înfrânți, nu fără mare măcel, și să nu fie apoi alungați cu totul.

Locuitori ai acestui pământ sunt și românii, dar răspândiți peste tot locul fără un sediu precis. Iar germanii sau sașii au pretutindeni cetăți foarte tari și orașe, și întrec ușor prin toate mijloacele lor națiunile celelalte. Pământul, prin firea sa, este foarte bogat în aur, argint, vin, cereale, pășuni, vite, izvoare, râuri, pe scurt au toate cele ce țin de folosul și înlesnirea vieții, astfel că nu din întâmplare a fost numită Transilvania de cei vechi: comoara regatului Ungariei.

Iar Țara Românească, care e numită cu alt nume Transalpina se învecinează cu marginea de jos a Transilvaniei și urmând cursul Dunării se întinde până la Marea Neagră și de acolo, cotind la nord, ajunge până la roxolani (ce sunt numiți azi ruteni), despre care provincie se va vorbi mai mult la descrierea Moldovei.”

Sursa imaginilor: Georg von Reichersdorff, Chorographia Transylvaniae, quae Dacia olim appellata, Viena, 1550 (include și Chorographia Moldaviae la sfârșit)

Sursa traducerii: Maria Holban, Călători străini despre țările române, vol. I, București, 1968, dacoromanica.ro

Citiți și:  GEȚII, SCIȚII DE LA MAREA GETICĂ

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA‬

DIN PRESA MAGHIAROFONILOR: ”RĂDBAREA NOASTRĂ ESTE PE SFÂRȘITE… AUTONOMIA KAPUT? …LA BUDAPESTA PENTRU PĂMÂNTUL SECUIESC…”

http://www.cesch.ro/revista-presei-romanesti-nr-09-01-15-05-2014

Prezentare: CESCH este o organizaţie nonguvernamentală, apolitică, nonprofit şi autonomă, cu caracter ştiinţific, cultural şi social care militează pentru dezvoltarea societăţii civile şi promovarea ideilor umaniste, sens în care desfăşoară activităţi de cercetare, educaţionale, umaniste universale.

CESCH având sediul în Sf. Gheorghe, a luat fiinţă la iniţiativa unui grup de intelectuali din zonă, din ţară şi din străinătate răspunzând unor imperative de cercetare interdisciplinare a zonei Covasna-Harghita. Centrul European de Studii Covasna-Harghita este recunoscut ca persoană juridică prin sentinţa civilă nr. 286 a Tribunalului Covasna din 12. Oct. 1999.

Revista Presei Maghiare

Centrul European de Studii Covasna – Harghita: Nr. 04 / 15-28.02.2015 și Nr. 05 / 01-17.03.2015

Cazul MOGYE / Se solicită intervenţia guvernului ungar

Colegiul Farmaciştilor din Ungaria (MGYK) cere persoanelor abilitate din cadrul guvernului ungar să intervină în interesul soluţionării situaţiei facultăţii de farmacie în limba maghiară din Târgu Mureş. In comunicatul MGYK, preşedintele Hanko Zoltan precizează că, potrivit poziţiei membrilor colegiului, din cauza desfiinţării facultăţii de farmacie în limba maghiară, ar putea fi lezat dreptul fundamental al populaţiei de naţionalitate maghiară din România.

Prezidiul colegiului le solicită persoanelor abilitate din cadrul guvernului ungar, în special ministrului relaţiilor economice şi al afacerilor externe, Szijjarto Peter, respectiv ministrului resurselor umane, Balog Zoltan, să întreprindă măsuri în vederea soluţionării situaţiei folosindu-se de posibilităţile presupuse de cadrul de colaborare dintre Ungaria şi România.

In data de 16 februarie, senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (MOGYE) a dezbătut, fără adoptarea vreunei decizii, cauza facultăţii de farmacie în limba maghiară. Conducerea universităţii trebuia să ofere răspuns la întrebarea dacă în anul universitar 2015-2016 pot fi sau nu anunţate locuri şi la facultatea de farmacie în limba maghiară.

Rectorul Leonard Azamfirei a afirmat săptămâna trecută că comisia naţională de acreditare a aprobat cifrele de şcolarizare doar pentru linia de pregătire în limba română. După şedinţa de luni (16.02) a senatului, profesorul Szabo Bela, conducătorul ales al secţiei maghiare, a precizat: conducătorii universităţii au prezentat, în baza poziţiei exprimate de comisia de acreditare, două soluţii posibile: linia maghiară ar fi aprobată în cadrul facultăţii în limba română, ori secţia maghiară ar putea primi o acreditare separată, însă – după părerea lor – aceasta ar fi doar una provizorie. Reprezentanţii secţiei maghiare consideră drept inacceptabilă oricare din cele două soluţii.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7426 din 21.02.2015

*

Autonomia kaput?

În România, vânătoarea corupţilor a împins în plan secund orice altceva. Si chiar dacă vreunul dintre mai marii transilvani s-a mai scăpat pe ici, pe acolo, că revendicăm autonomie conform promisiunilor făcute la adunarea de la Alba Iulia, a fost amestecat totul în marea zarvă, iar revendicarea nici nu a fost pomenită măcar de vreun reprezentant al majorităţii. Cel mult Serviciul Român de Informaţii (SRI) a notat că s-a întâmplat şi aşa ceva.

Bietul Fancsali Erno a bătut şi el zadarnic la porţile palatului prezidenţial cu cele aproape 15.000 de semnături de solicitare a autonomiei transilvane, Johannis nu l-a primit. Si chiar dacă va primi vreun răspuns, putem spune de pe acum că preşedintele autointitulat român de origine germană va răspunde nein la autonomie, pentru că a afirmat deja de mai multe ori că şi în Spania sunt probleme pentru că hotarele administrative au fost trasate în funcţie de teritoriile etnice.

Aud în ultimul timp că la Alba Iulia, autodeterminarea ar fi fost promisă doar până la apariţia noii constituţii, iar în 1923 au declarat că România este stat naţional, ca urmare, nici noi nu putem fi decât cel mult români de origine maghiară. Iar prefectul de Harghita a acţionat şi el ca atare, obstrucţionând hotărârile proautonomiste ale autoguvernărilor secuieşti .

Dă însă mult mai mult de gândit declaraţia lui Eduard Hellvig, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai actualului preşedinte, propus în fruntea SRI – şi poate chiar numit până la apariţia acestui articol -, şi el tot român de origine germană, care se străduieşte să creeze axa Washington-Berlin-Bucureşti şi care spune că Orban Viktor este calul troian al ruşilor în UE, iar România este în strânsoarea cleştelui ungaro-slav şi apărătoarea valorilor democratice în zonă. Despre parteneriatul strategic româno-ungar a afirmat că s-a golit de conţinut. Dacă există cineva care nu înţelege, traduc într-un limbaj mai simplu: noi, maghiarii, am devenit duşmani!

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 36 din 23.02.2015, autor Roman Gyozo

Citiți și: NEM AUTONOMIA! MAGHIAROFONII NU SUNT MAGHIARI, SECUII NICI ATÂT

*

Susţine ziua libertăţii secuieşti

Prezidiul CNMT susţine ziua libertăţii secuieşti şi protestează faţă de hotărârea primarului oraşului Târgu Mureş, prin care acesta încearcă să zădărnicească şi anul acesta desfăşurarea paşnică şi fără probleme a demonstraţiei – se menţionează în comunicatul organizaţiei.

CNMT a început anul acesta sub semnul unui parteneriat strategic de reînnoire cu CNS- se menţionează, după care se adaugă: sub semnul acestui fapt se pregătesc să fie prezenţi, în data de 10 martie, la Târgu Mureş, la monumentul eroilor martiri, pentru exprimarea cererilor noastre comunitare legitime. Târgu Mureş a devenit în momentul de faţă oraşul-front al luptelor juridice maghiare. Apropiindu-ne de împlinirea a 25 de ani de la martie cel negru, din păcate nu se observă un progres semnificativ nici în relaţia dintre comunitatea maghiară şi română care trăieşte în oraş şi nici în privinţa îmbunătăţirii situaţiei maghiarilor care trăiesc în oraş. Din contră, în momentul de faţă, Târgu Mureş poate fi asemănat cu Clujul lui Funar, din anii 90. Pentru situaţia creată, responsabilitatea îi revine în primul rând conducătorului nr. 1 al oraşului. Primarul Dorin Florea dezinformează şi distorsionează intenţionat în legătură cu manifestările din data de 10 martie, lucru amplificat de angajaţii din funcţii de conducere din cadrul autoguvernării, deşi aceştia ştiu bine că oraşul şi maghiarii din Transilvania pot fi cel mai puţin acuzaţi de tulburarea ordinii şi de crearea unei atmosfere etnice. Pentru noi este evident că pentru desfăşurarea în acest an a zilei libertăţii secuieşti, responsabilitatea îi revine conducerii majoritare a oraşului -se menţionează în comunicat. In UE şi în cadrul acesteia în Târgu Mureş, dreptul de întrunire şi libertatea de exprimare sunt sfinte şi inviolabile. CNMT susţine cu fermitate revendicările legitime ale CNS, şi prin prezenţa sa asigură de sprijinul său organizarea fără probleme a zilei libertăţii secuieşti -se menţionează la finalul comunicatului.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7427 din 23.02.2015

*

Linişte apăsătoare

Au rămas aproximativ două săptămâni până la ziua libertăţii secuieşti din 10 martie. In momentul de faţă parcă ar exista o linişte prea mare în jurul evenimentului despre care nu ştim deocamdată dacă va fi o festivitate sau o acţiune de protest. Nu liderii CNS sunt cei care trândăvesc: ei îşi duc lupta zilnică cu autorităţile târgumureşene, cu primăria şi cu poliţia locală. Nu ştim deocamdată care va fi atitudinea justiţiei din România cu privire la interzicerea demonstraţiei.

Se primesc încurajări şi sprijin din partea CNMT, partenerul strategic al CNS. Cauza este susţinută şi de PPMT, însă acest lucru este prea puţin în comparaţie cu dimensiunea privării de drepturi. Prin respingerea autorizării demonstraţiei de protest sunt ignorate bazele democraţiei: libertatea de exprimare şi dreptul la întrunire. Fiecare partid maghiar ar avea nu numai obligaţia de a-şi ridica glasul împotriva acestei încălcări de drepturi. Ce stat de drept este acela în care opinia nu poate fi exprimată sau ce democraţie este aceea în care nu se poate protesta?

In pofida acestui fapt, Partidul Civic Maghiar, care se consideră de dreapta, tace. Si, ceea ce este şi mai grav: UDMR tace şi ea. Ea este membră a parlamentului din România, este membră a Partidului Popular European, a organizaţiei-umbrelă pentru protecţia minorităţilor, FUEN. Are europarlamentari. Intr-un cuvânt, dispune de toate instrumentele necesare pentru atragerea atenţiei partidelor româneşti, a organizaţiilor – care şi-au exprimat angajamentul faţă de democraţie – asupra încălcării de drepturi şi pentru a-i informa pe partenerii internaţionali despre situaţia actuală a democraţiei din România. In schimb, deocamdată este linişte. O linişte apăsătoare.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7427 din 23.02.2015, autor Farcadi Botond

*

Scandalul produsului secuiesc

Se amplifică scandalul în jurul oficiului pentru protecţia consumatorului din Sfântu Gheorghe. Mulţi au fost indignaţi după ce a reieşit că directorul instituţiei judeţene – care teoretic există pentru cumpărătorii din Trei Scaune – reclamă produsele cu inscripţia Gusturi secuieşti. Ieri, camera judeţeană de comerţ a adoptat o poziţie în caz, iar cei de la protecţia consumatorului au declarat că textul publicitar poate rămâne.

Amenda a fost aplicată de către oficiul pentru protecţia consumatorului nu din cauza inscripţiei Gusturi secuieşti, ci din cauza termenului de garanţie expirat – a subliniat directorul Mircea Diacon. El a recunoscut că nu există o lege sau o reglementare care să interzică gusturile secuieşti, însă despre conţinutul etichetelor care însoţesc produsul există dispoziţii bine definite, iar reclama trebuie să apară în altă parte. El nu a ştiut că există şi inscripţia Gusturi româneşti şi nu a dorit să îşi aducă aminte de declaraţia acordată cotidianului Kronika, în care spunea că în scurt timp vor exista şi wc secuiesc, şi cimitir secuiesc. Ne-a spus să ne adresăm şefului său, deoarece el a fost contactat de prea mulţi oameni din cauza gusturilor secuieşti. A fost contactat chiar şi din Ungaria.

Sorin Susanu, cel care coordonează Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorului, a vorbit cu mai multă precauţie: nu a fost prezent la controlul în discuţie, însă a aflat că amenda a fost aplicată nu din cauza inscripţiei, ci din cauza termenului de garanţie expirat. Nu vede nimic de obiectat în privinţa denumirii de gusturi secuieşti. A fost vorba despre mezeluri, un produs deosebit de perisabil.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7428 din 24.02.2015, autor Demeter J. Ildiko

*

La Budapesta, pentru Pământul Secuiesc

In pofida interdicţiilor din România, asociaţia Szekelyfoldert Tarsasag va organiza în ziua libertăţii, 10 martie 2015, la Budapesta, o festivitate memorială dedicată martirilor secui care în 1854, au luptat pentru libertate împotriva habsburgilor şi au fost executaţi sau condamnaţi la prizonierat.

Anul trecut, la fel şi cu doi ani în urmă, membrii asociaţiei Szekelyfoldert Tarsasag s-au solidarizat, prin mişcări stradale, cu participanţii la manifestarea din Târgu Mureş. Anul acesta, acţiunea lor este destinată să reprezinte şi un protest. După cum se precizează în comunicat, reprezentanţii asociaţiei doresc să atragă atenţia asupra faptului că interzicând marşul de protest din Târgu Mureş, iniţiat de Consiliul Naţional Secuiesc, autorităţile din România calcă în picioare – deja nedisimulat – drepturile democratice, care li se cuvin maghiarilor din România, inclusiv secuilor; totodată, vor să atragă atenţia şi asupra planurilor de regionalizare ale guvernului român, prin care se urmăreşte fărâmiţarea Pământului Secuiesc.

Comemorarea din Budapesta se va desfăşura marţi, de la ora 18:00, în jurul scenei care va fi amplasată – la fel ca în anul precedent – în Piaţa Eroilor, în partea dinspre Muzeul de Artă. Se preconizează ca manifestarea să dureze aproximativ 60-75 de minute. In organizarea şi derularea comemorării se angrenează şi majoritatea coasociaţiilor secuieşti înregistrate în Ungaria.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7432 din 28.02.2015

Citiți și: PROPUNERE DE SCHIMBARE A CAPITALEI LA SFÂNTU GHEORGHE

*

Kelemen Hunor şi ziua libertăţii secuieşti

Ar fi putut spune că în opinia sa, măsura este revoltătoare. Ar fi putut sublinia că este inadmisibil ca la 25 de ani de la schimbarea regimului, în România să fie ignorat dreptul la întrunire, iar libertatea exprimării opiniei să fie călcată în picioare. Ar fi putut spune că vor lua cuvântul în parlament şi vor dezbate problema în consultările permanente purtate cu preşedintele statului. Prin intermediul reprezentanţilor din Parlamentul European vor căuta aliaţi în cadrul organizaţiei-umbrelă a minorităţilor, FUEN. Ar fi putut spune că de această dată nu este vorba despre o problemă minoritară, faţă de care, ştim foarte bine, Europa este foarte indiferentă. Sunt încălcate drepturi democratice fundamentale şi am putut constata că reprezentanţii din cadrul Uniunii Europene îşi îndreaptă atenţia asupra problemei statului de drept.

În calitate de lider al celei mai puternice uniuni de reprezentare a intereselor maghiarilor, Kelemen Hunor ar fi avut obligaţia să spună toate aceste lucruri vineri, la Sfântu Gheorghe, când a fost întrebat de presă ce părere are despre interzicerea demonstraţiei de protest preconizată pentru 10 martie la Târgu Mureş.

Preşedintele UDMR nu a spus aceste lucruri. Să-i fi fost ruşine că după politica paşilor mici, încărcată de compromisuri, am ajuns în situaţia de a nu mai putea protesta?

De ce preşedintele UDMR ar fi interesat de un miting autonomist? Kelemen Hunor a precizat cu mândrie, întrebat fiind de ziarişti, că maghiarimea are numeroase probleme şi vor discuta despre multe lucruri cu preşedintele Klaus Iohannis, însă nu şi despre autonomie.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7433 din 02.03.2015, autor Farcadi Botond

*

Împotriva privărilor de drepturi

Atunci când drepturile maghiarilor secui sunt limitate – aşa cum procedează Dorin Florea, primarul român al oraşului Târgu Mureş, interzicând dreptul exprimării opiniei, demonstraţia de protest – este invocat sentimentul românesc. Aşa cum Sebastian Cucu, prefectul judeţului Covasna, numit simbolul secuiesc – Terra Siculorum – un panou publicitar şi a cerut îndepărtarea lui, invocând faptul că acest lucru îi lezează pe români. Nu a explicat motivele. Probabil că sensibilitatea românilor ar fi deranjată de denumirea de Pământ Secuiesc , cea care aminteşte de poporul secuiesc format din 750.000 de persoane.

Drapelul secuiesc care include simboluri străvechi a fost calificat mai întâi drapel publicitar de către poliţia din Târgu Mureş, CNMT fiind amendat pentru arborarea acestuia. Afrontul adus simbolului poporului străvechi nu este o acţiune individuală de partizanat, nu este un slogan fascist, ci este în mod clar opera instituţiilor statului român, oglinda politicii naţionalismului de stat privind etniile. Autorităţile române – mai ales prefecţii – au intentat, în lupta lor împotriva drapelului secuiesc, peste 50 de procese şi au aplicat un număr mare de amenzi.

Ponegrirea şi persecutarea simbolurilor secuimii reprezintă şi umilirea poporului secui, dar prefecţii, poliţia şi instanţele sunt interesate doar de sensibilitatea românilor. Indiferent că le place sau nu, patria poporului secuiesc a fost întotdeauna Pământul Secuiesc. Transilvania, patria maghiară istorică, Bazinul Carpatic, cultura maghiară şi istoria maghiară sunt parte a identităţii secuieşti. După ce în anul 1918 secuii au ajuns sub dominaţie română, nu au putut manifesta sentimente similare faţă de statul român, deoarece elita politică naţionalistă română este preocupată de ideea ca secuii să nu poată simţi că România este patria lor natală, ci să o considere doar o ţară, un stat în care îşi plătesc impozitele.

Dorin Florea, primarul oraşului Târgu Mureş, a lansat o nouă lovitură la adresa exprimării libere a opiniei şi la adresa dreptului la protest. Suntem victimele unei grave privări de drepturi, ce indică în mod clar fragilitatea democraţiei româneşti. Este clar că din cauza ameninţării şi a lipsei drepturilor colective, secuii nu pot considera România drept patria lor natală. Secuii consideră statul român drept un stat vitreg, deoarece acesta exercită asupra lor o autoritate de fier – citez din cuvintele renumitului nostru lingvist Szabo T. Attila. Este o prostie ca unii să se aştepte din partea secuilor să manifeste ataşament faţă de România, să cânte şi să participe cu bucurie la sărbătorile naţionale române.

Poporul secuiesc indigen nu poate fi acuzat de trădare de patrie, din moment ce acesta a fost transformat, fără a fi întrebat, prin ignorarea dreptului la autoguvernare, într-o minoritate constrânsă. România nu poate fi o patrie natală, deoarece zgârcenia naţionalistă nu asigură nici în momentul de faţă practicarea drepturilor comunitare. In această ţară deseori nu sunt validate nici măcar drepturile individuale şi cele cetăţeneşti. Din ce în ce mai des se adoptă decizii judecătoreşti discriminatorii, în detrimentul maghiarilor şi al secuilor. Mai nou, elita naţionalistă, în locul mult amintitului drept la autodeterminare, a născocit sub masca regionalizării, un plan diabolic în urma căruia poporul secuiesc al Pământului Secuiesc ajunge în minoritate numerică, creând acel cadru juridic în care desfiinţarea comunităţii secuieşti se accelerează.

Lipsa festivităţii planificate pentru data de 10 martie şi lipsa demonstraţiei de protest avertizează asupra unei grave privări de drepturi! Primarul Dorin Florea, reprezentând autoritatea română, obstrucţionează exercitarea dreptului la întrunire.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7434 din 03.03.2015, autor Kadar Gyula

Citiți și: CE AU ÎN COMUN ADEPȚII SEPARATISMULUI?

*

Apelul lui Izsak Balazs şi al lui Tokes Laszlo / Să arborăm drapelul secuiesc!

CNMT şi CNS au lansat ieri un apel comun, în care le cer tuturor celor pentru care libertatea de exprimare obţinută acum 25 de ani şi obţinerea autodeterminării comunităţii maghiare sunt importante, să arboreze, în data de 10 martie, pe casele lor, drapelul secuiesc şi să aprindă o lumânare în geam.

În apelul semnat de Izsak Balazs, preşedintele CNS, şi de Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, se aminteşte că acţiunea preconizată pentru 10 martie, ziua libertăţii secuieşti, nu a fost autorizată de conducerea oraşului Târgu Mureş. Scopul acţiunii ar fi fost acela ca o masă de zeci de mii de persoane să îşi exprime, profitând paşnic de dreptul la întrunire şi la libertate, protestul faţă de reorganizarea regională din România şi dreptul legitim la autonomie şi utilizarea liberă a simbolurilor.

Prin faptul că au interzis – prin modalităţi de pe vremea de dinainte de schimbarea regimului- manifestarea CNS, membrii conducerii oraşului Târgu Mureş au încălcat grav drepturile democratice fundamentale ale comunităţii maghiare din Transilvania şi au indicat clar că nu sunt parteneri în desfăşurarea unei manifestări paşnice – se menţionează în apel. După ce conducerea CNS a indicat clar că în astfel de condiţii nu va organiza manifestarea în aer liber dedicată zilei libertăţii secuieşti, devenită tradiţională anii trecuţi, liderii CNMT şi CNS le solicită cetăţenilor obligaţi faţă de autonomie şi care condamnă privarea permanentă de drepturi, de către puterea statului român, a minorităţilor, să arboreze în 10 martie, pe casele lor, drapelul secuiesc, iar în cursul serii să aprindă câte o lumânare în geam. In acelaşi timp, cei care au posibilitatea, să meargă în ziua de 10 martie sau în zilele de dinainte sau după la Monumentul Eroilor Martiri Secui şi să depună câte o floare. Să nu fim partenerii autorităţilor în mascarea privării de drepturi! Protestăm faţă de decizia ilegitimă! In data de 10 martie, în întreaga Transilvanie, drapelele secuieşti să anunţe legitimitatea şi actualitatea revendicărilor noastre! – se menţionează în apelul formulat de Tokes Laszlo şi Izsak Balazs.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7436 din 05.03.2015, autor Farcadi Botond

*

Proteste la Târgu şi Sfântu Gheorghe / Pământ Secuiesc liber!

Deoarece în 10 martie este interzisă sărbătorirea la Târgu Mureş a zilei libertăţii secuieşti, filiala Târgu Secuiesc a HVIM va sărbători în oraşul breslelor, iar Consiliul Secuiesc scaunul Sepsi va sărbători la Sfântu Gheorghe, la statuia păsării turul, după care va protesta în faţa prefecturii.

Szocs Csongor, vicepreşedintele filialei HVIM Târgu Secuiesc, a declarat că demonstraţia este importantă deoarece în felul acesta pot protesta faţă de încercarea puterii române de a călca în picioare şi a ignora drepturile minorităţii maghiare. La manifestarea care va începe în piaţa Gabor Aron la orele 18:00, vor lua cuvântul Beke Istvan – preşedintele filialei locale a HVIM, Ambrus Agnes – locotenent din scaunul Kezdi al Ordinului Istoric al Vitejilor, respectiv reprezentanţi din partea filialelor locale ale CNS şi PPMT. La eveniment vor fi aprinse făclii şi lumânări, motiv pentru care organizatorii le cer participanţilor să vină cu lumânări sau făclii.

La Sfântu Gheorghe, ziua libertăţii secuieşti va fi rememorată la statuia păsării turul, cu începere de la orele 16:00. Vor lua cuvântul Gazda Zoltan – preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi şi preotul unitarian Kovacs Istvan. Binecuvântarea va fi rostită de canonicul romano-catolic Szabo Lajos, după care vicepreşedintele CNS, Ferencz Csaba, va da citire petiţiei protestului. Participanţii vor merge apoi să protesteze în faţa prefecturii, unde îi vor înmâna petiţia prefectului sau subprefectului. Gazda a declarat că demonstraţia este practic un protest faţă de intenţia de regionalizare, forţată, dezavantajoasă pentru secuime; de asemenea, în felul acesta îşi ridică glasul împotriva încălcării drepturilor omului şi a îngrădirii liberei exprimări, împotriva interzicerii manifestării la Târgu Mureş.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 45 din 06.03.2015

*

Ziua Libertăţii Secuieşti / Comemorarea este permisă nu şi protestul?

Comemorarea poate avea loc, însă nu este nevoie de extremişti – acesta a fost mesajul formulat ieri de Dorin Florea, primarul oraşului Târgu Mureş, în contextul zilei libertăţii secuieşti. In opinia edilului, oraşul condus de el nu este paradisul extremiştilor şi al netrebnicilor.

Florea a făcut declaraţii pentru agenţia Agerpres în legătură cu cei care se pregătesc să meargă în 10 martie la monumentul eroilor martiri secui. Edilul a declarat în cadrul conferinţei de presă de ieri că oricine îşi poate exprima omagiile în Piaţa Poştei, însă extremiştilor le transmite să rămână acasă. Primarul a mai adăugat: zona monumentului a fost curăţată şi amenajată. De la oamenii simpli până la asociaţii, oricine se poate duce fără nici o problemă la monument, să îi omagieze pe înaintaşi -a subliniat el.

Florea s-a referit totodată la apelurile postate pe reţelele de socializare, în care oamenii sunt încurajaţi să meargă la Târgu Mureş, să protesteze, de ziua libertăţii secuieşti. Primarul a subliniat: nu autorizez nici o demonstraţie pentru extremişti şi exhibiţionişti, ca să nu se creadă că Târgu Mureş reprezintă un paradis pentru extremişti şi netrebnici. Să rămână acasă şi să se organizeze acolo!

In acest an, cu ocazia zilei libertăţii secuieşti, Consiliul Naţional Secuiesc va organiza acţiuni de protest dedicate zilei libertăţii secuieşti în localităţile Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Firtănuş, iar în Trei Scaune, la Sfântu Gheorghe.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7438 din 07.03.2015

Citiți și:  CUM DEZINFORMĂM ROMÂNII CA SĂ ADERE LA IDEEA FEDERALIZĂRII

*

Ministrul apărării la Sfântu Gheorghe / Nu cedează poligonul

În actualul context politic şi militar, armata are nevoie de toate obiectivele – ca atare şi de poligoane – şi, ca atare, deocamdată nu se poate vorbi despre cedarea poligonului din Sfântu Gheorghe – a declarat ministrul apărării, Mircea Duşa, ieri, în municipiul reşedinţă de judeţ. Conducătorul ministerului a fost prezent la Sfântu Gheorghe la ceremonia dedicată împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Batalionului 22 Vânători de Munte.

Duşa a mai arătat că autoguvernarea din Sfântu Gheorghe nu este singura din ţară care cere transferarea în administrarea autoguvernărilor a terenurilor şi clădirilor utilizate de armată şi aflate în proprietatea statului. Conform declaraţiilor ministrului, fiecare caz este analizat separat, iar în măsura în care armata nu mai are nevoie de imobile, acestea le vor fi cedate autoguvernărilor. Duşa a mai subliniat că nu este vorba doar despre poligoane , ci şi despre imobile indispensabile pregătirii militarilor. Mai mult decât atât, noua situaţie politică şi de securitate din zona Mării Negre necesită consolidarea pregătirii armatei.

In cazul oraşului Sfântu Gheorghe nu există acea hotărâre de guvern despre care s-a discutat în mai multe rânduri şi care să dispună cu privire la cedarea poligonului -a subliniat ministrul. El a mai adăugat că în municipiul reşedinţă de judeţ se află o unitate de elită a armatei, care în momentul de faţă are mare nevoie de aşezământ.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7438 din 07.03.2015, autor Nagy D. Istvan

*

Provocare tradiţională / Nu ridicăm mănuşa

Încercările de provocare a maghiarimii din Trei Scaune, în preajma zilei de 15 martie, au deja o tradiţie de ani de zile – a declarat Tamas Sandor în legătură cu mâzgălirea panoului SIC. Preşedintele filialei judeţene a UDMR spune că ar dori să se procedeze de aşa manieră încât împotriva conducătorilor sau a simplilor cetăţeni să poată fi luate măsuri distincte.

În opinia lui Tamas Sandor, mâzgălirea cu vopsea a panoului cu inscripţia Pământ Secuiesc este, în anul 2015, în Uniunea Europeană, un lucru meschin. Mai de mult s-a încercat iscarea, prin angrenarea inclusiv a minorilor, a unui scandal la nivel naţional în preajma zilei de 15 martie.

– Nu le place că după Budapesta, majoritatea dintre noi sărbătorim ziua libertăţii maghiare la Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc. Nu le place că armata, conducătorii instituţiilor nu trebuie scoşi în stradă, pentru că secuii vin singuri, deoarece poartă în suflet sărbătoarea libertăţii – a declarat Tamas Sandor.

Preşedintele consiliului judeţean spune că nu vor ridica mănuşa, în schimb vor lua cârpa şi-l vor şterge, iar dacă nu vor reuşi, vor pune unul nou în loc.

– În cele ce urmează vom fi şi mai atenţi să le spunem şi românilor de ce este bine ca Pământul Secuiesc să aibă autonomie teritorială – a declarat Tamas Sandor.

Ne profanează monumentele, ne calcă în picioare simbolurile, asta îi caracterizează pe conaţionalii noştri români. Asta ne face să ne solidarizăm şi mai tare în probleme de ordin naţional – a declarat preşedintele organizaţiei judeţene a PCM, Kulcsar Terza Jozsef.

Gazda Zoltan, şef birou în cadrul CNS, afirmă că nu trebuie să pierdem vremea cu provocări, pentru că problemele sunt mult mai grave de atât.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 47 din 10.03.2015, autor Erdely Andras

*

Citiți și: BUCUREȘTI, MOTORUL ECONOMIC AL ROMÂNIEI

Jignire din partea prefectului în Ziua Libertăţii Secuieşti / Au discutat cu portarul

Sebastian Cucu nu a preluat petiţia adoptată în Ziua Libertăţii Secuieşti. Prefectul de Covasna a fost înştiinţat cu privire la faptul că locuitorii oraşului ar dori să-i înmâneze documentul, însă însărcinatul guvernului nu s-a învrednicit să-i aştepte în incinta instituţiei. Masele au început să murmure ameninţător, astfel că paznicul care era de serviciu la poartă a preluat într-un final documentul.

La festivitatea care a debutat lângă statuia turul, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi, Gazda Zoltan, a enumerat îndelung nedreptăţile suferite de maghiarimea transilvană: nu există universitate maghiară, bisericile noastre nu şi-au primit înapoi proprietăţile legitime, nu ne putem utiliza limba maternă, simbolurile ne sunt persecutate. Puterea română este deranjată de faptul că pe Pământul Secuiesc nu a reuşit încă să fie majoritară.

Oratorul zilei, preotul unitarian Kovacs Istvan, a spus că trebuie să luăm exemplu de la martiri, care şi-au susţinut cu demnitate dreptatea.

Ferencz Csaba, vicepreşedintele CNS responsabil cu comunicarea, a dat citire petiţiei adresate guvernului României.

Prezent la eveniment, Tamas Sandor a declarat pentru presă că în opinia sa este o greşeală faptul că evenimentul a fost adus aici de la Târgu Mureş şi împrăştiat în regiune, pentru că în felul acesta nu poate fi atins pragul de iritabilitate al opiniei publice internaţionale.

– Dacă vrem să fie atenţi la noi, anul acesta trebuie organizată o mişcare de amploare similară Marelui Marş al Secuilor. Noi, cei din Trei Scaune, ne asumăm organizarea lui. Trebuie lăsate la o parte preferinţele de partid, cauza Pământului Secuiesc are nevoie de solidaritate, pentru că Pământul Secuiesc este al nostru, al tuturor – a declarat preşedintele UDMR Trei Scaune.

La statuia lui Gabor Aron din piaţa centrală a oraşului Târgu Secuiesc s-au adunat aproximativ 200 de participanţi din localitate şi împrejurimi, pentru a participa la comemorare şi la protest. Pe lângă reprezentanţi din partea PPMT şi PCM, la eveniment au participat şi membri HVIM şi ai Ordinului Istoric al Vitejilor. Toţi oratorii care au luat cuvântul au protestat fără excepţie faţă de călcarea în picioare a drepturilor, afirmând că o ţară în care este îngrădit dreptul la întrunire nu este stat de drept.

– Nu ne putem afirma pretenţia la autodeterminare şi utilizare liberă a simbolurilor. Ajunge. Gata cu urechile surde, cu umilinţa. Nu suntem inferiori altora. Nu alţii să decidă în locul nostru. Fără autonomie nu există viaţă socială. Din acest motiv să cerem împreună: libertate pentru Pământul Secuiesc! – a declarat Beke Istvan, reprezentant HVIM.

Comemorarea de la Baraolt s-a desfăşurat în centrul oraşului.

Preotul unitarian din Belin, Kozma Albert, le-a reamintit celor puţin peste 200 de participanţi de consecvenţă.

Preşedintele CNS scaunul Brăduţ-Micloşoara, Szabo Miklos, a dat citire unei petiţii: printre altele, cei prezenţi au revendicat prin ovaţii înfiinţarea unei regiuni administrative şi de dezvoltare secuieşti autonome.

Benedek Erika, preşedinta filialei PPMT Trei Scaune, a vorbit despre eşecurile secuimii, afirmând că nu opresiunea este de fiecare dată motivul: şi noi suntem de vină că Transilvania a ajuns unde a ajuns.

Preotul Krizbai Imre a citit în limbile germană şi maghiară scrisoarea adresată preşedintelui României, reproşându-i acestuia recentele afirmaţii făcute în legătură cu maghiarimea din România.

– Să mai citească o dată istoria saşilor, care s-au bucurat de autonomie timp de 800 de ani – i-a transmis preotul lui Johannis.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 48 din 11.03.2015

Citiți și: DOCUMENTUL CARE ATESTĂ CĂ MARILE PUTERI SE TEMEAU DE UNIREA ROMÂNILOR ÎNCĂ DE LA 1547

*

Răbdarea noastră este pe sfârşite

Festivitatea de comemorare şi demonstraţia de ieri după-amiază, care au fost liniştite până atunci şi s-au desfăşurat într-o atmosferă plăcută, s-au transformat aproape pe neobservate, în câteva secunde, într-o demonstraţie neliniştită, nervoasă şi gata să explodeze. Este adevărat că metamorfoza nu a venit de la sine: a fost nevoie de provocare, de atitudinea de desconsiderare a reprezentanţilor prefecturii, de un nivel ridicat de aroganţă din partea puterii, care au umplut paharul.

La Sfântu Gheorghe au avut loc deja multe proteste, însă nu s-a mai întâmplat ca reprezentantul prefectului să nu vrea să preia petiţia. Acest lucru reprezintă o ignorare a comunităţii care utilizează instrumentul exprimării democratice a opiniei, fapt care a stârnit explicabil şi legitim revoltă.

Atmosfera amplificată în faţa prefecturii nu este numai o consecinţă a celor întâmplate ieri, ci şi un indicator al atmosferei generale a comunităţii noastre. De o bună bucată de timp nu am constatat nici o bună intenţie din partea puterii, drepturile nu ne-au fost extinse şi nu vedem nici o urmă a strădaniei ca şi noi să ne putem simţi acasă în România, să fim trataţi cetăţeni de rang egal. Mai mult decât atât, în ultima perioadă ne-au fost lezate drepturile fundamentale democratice: nu am avut dreptul să protestăm, să sărbătorim, să comemorăm la Târgu Mureş. Dreptul nostru la întrunire a fost ignorat, libertatea exprimării opiniei a fost îngrădită, autorităţile declanşând ameninţări fără precedent şi o campanie de intimidare. Si iată că şi la Sfântu Gheorghe avem de-a face cu provocarea, cu ameninţarea cu forţa din partea puterii, cu faptul că ne fac să simţim fără nici o problemă că îşi pot permite să ne ignore.

Tocmai din această cauză, reacţia nervoasă a masei reprezintă un semnal, un avertisment pentru reprezentanţii puterii: răbdarea noastră este pe sfârşite, cuţitul a ajuns deja la os şi nu mai putem tolera mai multe privări de drepturi, mai multe umilinţe. In cazul în care revendicările legitime ale comunităţii de pe Pământul Secuiesc vor continua să fie ignorate, dacă nu sunt dispuşi să poarte un dialog, dacă provocarea şi aplicarea dublului etalon vor continua, se vor putea aştepta pe reacţii din ce în ce mai irascibile, nervoase şi imprevizibile, iar toate acestea ar putea avea consecinţe imprevizibile.

Sursa: cotidianul Haromszek nr.7441 din 11.03.2015, autor Farcadi Botond

*

Insistă asupra unei poziţii unitare

CNS şi PCM consideră că drumul care trebuie urmat este cel bazat pe solidaritatea realizată cu ocazia marelui marş secuiesc, pe colaborarea organizaţiilor maghiare din Transilvania – reiese din comunicatul celor două organizaţii.

In zadar a existat interdicţia privatoare de drepturi, în zadar oraşul Târgu Mureş a fost umplut, de ziua libertăţii secuieşti, de organe de menţinere a ordinii, deoarece s-a adeverit din nou că dreptatea nu poate fi trecută sub tăcere. In capitala Pământului Secuiesc, samavolnicia a ordonat linişte, dar în pofida acestui fapt, întregul Pământ Secuiesc a fost şi mai răsunător – declară Izsak Balazs. În opinia acestuia, în soluţionarea conflictului trebuie să se implice şi preşedintele statului pentru a indica întregii ţări că este un şef de stat care respectă legile şi comunitatea. Izsak consideră ca relansarea unei poziţii unitare este rezultatul celor întâmplate de ziua libertăţii secuieşti din acest an, dar înainte de planificarea următorului pas mare, consideră necesar ca din ce în ce mai multe autoguvernări să adopte hotărârile autonomiste, prin intermediul cărora se vor putea face paşi importanţi la şedinţa Comisiei de Monitoring a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al CE, care va avea loc peste două săptămâni.

PCM salută ideea lansată de Tamas Sandor, preşedintele filialei UDMR Trei Scaune, privind organizarea unei noi acţiuni de anvergură, dat fiind faptul că situaţia nefastă creată în jurul zilei libertăţii secuieşti a demonstrat că România se confruntă cu un serios deficit de democraţie. PCM doreşte să fie nu numai susţinător ci şi coorganizator în pregătirea acţiunii de anvergură şi face apel la toate forţele politice responsabile să nu cedăm în faţa puterilor interesate de zădărnicirea zilei libertăţii secuieşti şi să începem de pe acum pregătirea acesteia.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7443 din 13.03.2015

Citiți și: CUVINTE ROMÂNEȘTI ÎN LIMBA MAGHIARĂ

*

Ieri, elevii şi profesorii Liceului Pedagogic Bod Peter din Târgu Secuiesc şi-au exprimat omagiile la Nyergesteto, alături de membrii unei delegaţii din partea şcolii înfrăţite din ţara-mamă, Şcoala Generală de Practicanţi a Şcolii Superioare Pedagogice Reformate Kolcsey Ferenc din Debrecen.

Acţiunea comemorativă a Liceului Pedagogic Bod Peter a început la mormântul comun, unde elevii îmbrăcaţi în costume populare şi purtând cu ei drapele secuieşti şi ungare, au depus coroane la troiţa liceului. Delegaţii celor două şcoli s-au deplasat apoi la stâlpul memorial amplasat în memoria bătăliei în anul 1897 şi reabilitat apoi în 2005 de autoguvernarea şi composesoratul din Cozmeni, unde au susţinut un program artistic. Au depus apoi coroane, iar comemorarea de la Nyergesteto s-a încheiat cu intonarea imnurilor ungar şi secuiesc.

Azi soseşte la mormântul comun de la Nyergesteto, pentru a-şi exprima omagiile, delegaţia Grupului Şcolar Apor Peter din Târgu Secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7444 din 14.03.2015

Citiți și: ADEVĂRUL ISTORIC DESPRE UNGURI

*

Centrul Ungar de Dezvoltare înfiinţat anul acesta îi va ajuta nu numai pe locuitorii din Ungaria, ci şi pe membrii părţilor de naţiune din afara patriei să aplice pentru obţinerea de fonduri de la Bruxelles – a declarat ieri Sesztak Miklos la Miercurea Ciuc. Ministrul dezvoltării naţionale a sosit în Transilvania într-o vizită de lucru de patru zile, la invitaţia UDMR, ocazie cu care va avea întrevederi cu antreprenori şi conducători ai autoguvernărilor.

Sesztak Miklos va efectua, la finele acestei săptămâni, o vizită şi în Trei Scaune; duminică va rosti un discurs festiv la festivităţile de 15 martie, din Sfântu Gheorghe, după care îşi va continua turneul transilvănean la Cluj şi în Partium.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7444 din 14.03.2015

*

Sosind pe Pământul Secuiesc, la fraţii noştri secui, într-o vizită oficială chiar în ziua libertăţii maghiare, sărbătoarea noastră naţională comună, ni s-a împlinit un vis secular – ne-a declarat, răspunzând solicitării noastre, primarul localităţii Skorenovac, Bogos Tivadar, care va participa, în calitate de invitat, la festivitatea centrală care se va desfăşura mâine, la Sfântu Gheorghe.

Delegaţia de 41 de persoane, sosită din cea mai sudică aşezare maghiară de pe teritoriul lingvistic maghiar, a venit în Trei Scaune la invitaţia primarului Antal Arpad. Este prima vizită oficială a autoguvernării din Skorenovac pe Pământul Secuiesc. Membrii delegaţiei – printre care se numără consilieri locali, reprezentanţi ai vieţii culturale, ai societăţii civile, ai unor organizaţii sportive şi păstrători de tradiţii – au participat, alături de elevi şi profesori ai Colegiului Szekely Miko, la comemorarea desfăşurată la statuia grofului Miko Imre, după care au efectuat o vizită la Muzeul Naţional Secuiesc. Azi se vor deplasa la Siculeni, iar mâine participă la festivităţile de la Sfântu Gheorghe.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7444 din 14.03.2015, autor Fekete Reka

*

În zilele de 13-14 martie, ministrul ungar al dezvoltării naţionale, dr. Sesztak Miklos, şi-a exprimat omagiile în Trei Scaune şi Bazinul Baraolt, în locurile memoriale ale luptei paşoptiste.

Vineri, la orele 17:30, a depus coroane la statuia lui Gabor Aron din Târgu Secuiesc, iar sâmbătă a inaugurat o troiţă la monumentul din Eresteghin al lui Gabor Aron. S-a deplasat apoi în Bazinul Baraolt, unde a participat la festivitatea de la furnalul de la Bodvaj.

Vineri, cu ocazia vizitei efectuate în judeţul Covasna, Sesztak Miklos s-a întâlnit şi cu antreprenorii locali, cu care a purtat discuţii cu uşile închise. Referitor la acest eveniment, preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a subliniat: Întâlnirea nu a fost exclusiv iniţiativa noastră, ci şi a CCI Covasna. Împreună cu CCI Covasna, am dorit ca în cadrul unor astfel de întâlniri, antreprenorii noştri să capete o imagine mai clară despre situaţia economică ungară, despre potenţialele posibilităţi de afaceri şi de sprijin. Si la Sfântu Gheorghe, şi la Târgu Secuiesc sunt construite parcuri industriale şi sperăm că ele vor atrage în regiune şi investitori ungari.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 51 din 16.03.2015

*

În pofida vremii nefavorabile, 8.000-10.000 de persoane s-au adunat duminică la prânz, la Sfântu Gheorghe, pentru a sărbători. Cel mai mare succes l-au avut husarii călare. Oaspeţii sosiţi din Skorenovac, punctul cel mai sudic al Voivodinei, au fost aplaudaţi. În acest an au existat mai multe cuvântări şi mai puţine momente artistice şi literare. Au existat persoane care au luat cuvântul şi au primit aplauze frenetice şi altele care au fost huiduite.

Mesaje dincolo de hotare

Bogos Tivadar, primarul localităţii Skorenovac, a vorbit despre aspectele care ne leagă pe noi, secuii, rămaşi acasă şi ajunşi departe. Mesajul guvernului ungar şi al lui Orban Viktor a fost citit de Soltesz Miklos, secretar de stat responsabil cu relaţiile confesionale, etnice şi sociale. El a evidenţiat importanţa păcii, libertăţii şi a înţelegerii. S-a referit la rolul Transilvaniei şi la faptul că Trei Scaune a fost singurul care şi-a asumat lupta pentru autoapărare şi nu a fost dispus la compromisuri. Vă adresez mulţumiri pentru curajul vostru din ultimele decenii, secole şi din prezent. Mulţumesc pentru fidelitatea voastră faţă de pământul natal, faţă de limbă şi faţă de identitatea maghiară – a spus el.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a fost huiduit în momentul în care a păşit pe scenă. Din mai multe locuri s-a scandat: “Trădătorule!, Trădătorule!”. Întrebat fiind care este explicaţia faptului că evenimentul de acum 167 de ani este viu şi azi în amintirea oamenilor, a răspuns că explicaţia trebuie căutată tocmai în libertate. În libertatea de care a avut şi are nevoie fiecare om, fiecare comunitate şi fiecare naţiune. Aici, în Bazinul Carpatic, noi avem lupta noastră pentru libertate, deoarece există persoane care la 25 de ani de la căderea dictaturii comuniste încearcă să ne interzică să ieşim în stradă, să sărbătorim. Vor să ne priveze de utilizarea limbii noastre native, de drapel, de imn, de simbolurile noastre naţionale, vor să ne priveze de cultura noastră, de tot ceea ce este important în viaţa unei naţiuni – a declarat Kelemen Hunor. Nu dorim să privăm pe nimeni de libertatea pe care o cerem. Dacă noi suntem liberi, atunci şi cei care trăiesc alături de noi sunt liberi – a subliniat el. Lupta noastră pentru libertate din secolul al XXI-lea urmăreşte ca noi să putem decide despre propriile noastre probleme, iar autonomia face posibil acest lucru – a spus el, cuvântarea sa fiind întreruptă din nou de huiduieli, care i-au însoţit ultimele fraze ale discursului: Trăiască libertatea maghiară, trăiască patria!’.

Tineri! Treziţi-vă!

Câştigătorul concursului de oratorie, Mucha Oszkar, li s-a adresat în primul rând celor din generaţia sa. Viitorul, şansa schimbării sunt în mâinile tinerilor, nimeni nu ia poziţie în locul lor – a declarat el. Dacă ar începe să lupte împreună cu ochii deschişi, şi noi am putea crea rezultate pentru viitoarea generaţie – a spus el. Fiecare poate face ceva ca să putem avea parte de propria noastră revoluţie, ca împreună să putem acţiona pentru comunitatea noastră. Aceste probleme nu vor fi soluţionate în locul nostru de părinţi, de cunoştinţe şi de politicieni. Ziua de 15 martie ar trebui să fie ca un moment de deşteptare – a subliniat el.

Slujba de final a festivităţii de la Sfântu Gheorghe a fost rostită de preotul unitarian Kovacs Istvan. Utassy Jozsef a indicat importanţa sărbătorii noastre naţionale, importanţa ducerii mai departe a flăcării. Nu patrioţii români sunt adversarii noştri, ci aceia care instigă unii împotriva altora. Avem nevoie de parteneri pentru realizarea visurilor noastre, trebuie să ne ţinem de mâini, noi, secuii, nu trebuie să permitem să fim fărâmiţaţi, să fim regionalizaţi. Nu putem să permitem să ni se ia cea mai mare putere a noastră, puterea solidarităţii – a declarat Utassy. Zilele subjugării, ale persecutării sunt numărate. Pământul Secuiesc a existat, există şi va exista – a declarat Kovacs Istvan.

La finalul festivităţii de două ore, masa de oameni s-a înjumătăţit, câteva mii de persoane au aşteptat ca imnurile să răsune. Au fost persoane care au plecat din cauza frigului. Mulţi au plecat din cauza discursului preşedintelui UDMR. Unii au plecat din cauza prezenţei acestuia, iar alţii din cauza concertului de fluierături. Bucuria convieţuirii şi a sărbătorii comune au fost afectate, iar în locul amintirilor frumoase, mulţi au rămas cu un gustul amar.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Farkas Reka

Citiți și: CLUJUL NU VA AVEA PLĂCUȚE BILINGVE LA INTRAREA ÎN ORAȘ

*

Piaţa Gabor Aron din Târgu Secuiesc a fost arhiplină cu ocazia festivităţii de ieri. Echipele pentru păstrarea tradiţiilor, husarii călăreţi şi participanţii din mediul rural la defilarea ecvestră au oferit – pentru a 26-a oară de la schimbarea regimului – impresii de neuitat.

Conform tradiţiei, preliminar festivităţii din centru, elevii de la şcolile din oraşul breslelor au comemorat în locurile obişnuite, după care aproximativ 4.000 -5.000 de oameni s-au adunat să sărbătorească împlinirea a 167 de ani de la izbucnirea revoluţiei şi luptei pentru libertate a maghiarilor. Festivitatea a început cu defilarea şcolarilor, au urmat păstrătorii de tradiţii din Szeged, Tapiobicske şi scaunul Kezdi.

Primarul Bokor Tibor i-a salutat pe cei prezenţi, inclusiv pe oaspeţii veniţi din Ungaria, precizând că delegaţiile localităţilor Fuzesabony din Ungaria şi Debeljaca din Voivodina sărbătoresc pentru prima oară împreună cu cei din Târgu Secuiesc.

Bagoly Anabella, elevă în clasa a IX-a la Liceul Teoretic Nagy Mozes, câştigătoarea concursului de oratorie „Vuieşte Martie”, a subliniat în cuvântarea sa festivă: Sunt maghiar, însă ştiu că identitatea maghiară reprezintă altceva pentru fiecare dintre noi. Pentru mine înseamnă limba maternă, pe care am învăţat-o de la dragii mei părinţi, familia, comunitatea, siguranţa. Rădăcini şi apartenenţă. Înseamnă locul meu în lumea largă, trecutul, amintirile, fericirea, viaţa, prezentul şi viitorul meu, în care vor trăi şi copiii mei. Sărbătoarea o reprezintă doar un număr şi un cuvânt: 15 martie. Astăzi aceasta este sărbătoarea, care trăieşte diferit în sufletul fiecăruia. Să aveţi grijă de propria sărbătoare şi nu uitaţi: doar un număr şi un cuvânt! Să aveţi şi să avem grijă de ele! – a subliniat tânărul orator.

Pajtok Gabor, prefectul judeţului Heves, a făcut o comparaţie între lupta de autoapărare purtată acum 167 de ani, în Trei Scaune, şi cea derulată în judeţul Heves, apreciind curajul, eroismul de care au dovadă localnicii din ambele judeţe. Festivitatea de două ore s-a încheiat cu intonarea imnurilor ungar şi secuiesc şi cu depuneri de coroane.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Iochom Istvan

*

România şi românii pot fi liberi doar dacă nu se tem de libertatea noastră. Aşa cum lupta pentru libertate ne-a solidarizat naţiunile, ne revine în momentul de faţă sarcina de a-i face pe fraţii noştri majoritari să înţeleagă că libertatea noastră, autodeterminarea Pământului Secuiesc, dăinuirea maghiarilor din Transilvania nu sunt îndreptate împotriva României, împotriva spiritului european, din contră, sunt pentru îndeplinirea ideii de libertate europeană – a subliniat în cuvântarea sa Szilagyi Zsolt, preşedintele PPMT, ieri, la festivitatea centrală a partidului său, organizată la Eresteghin.

Gyorgy Zsolt, preot reformat din localitate, a vorbit în slujba celebrată la biserica reformată din Moacşa despre ataşamentul faţă de naţiune, faţă de patrie şi faţă de semenii noştri. Participanţii au depus coroane la monumentul din curtea bisericii, după care alături de plutonul Tuzson Janos din Belani al Batalionului de infanterie Grăniceri Secui nr. 15 şi husarii Asociaţiei Szilaj din Ghidfalău s-au deplasat la mormântul din Eresteghin al lui Gabor Aron. La locul celor 27 de obeliscuri din Parcul Comemorării, semnul memorial al judeţului Szabolcs Szatmar Bereg a fost inaugurat cu o zi înainte de Sesztak Miklos, ministrul dezvoltării naţionale. Bacs Benke Laszlo, primarul comunei Moacşa, a declarat: Trebuie să spunem şi trebuie să le aducem la cunoştinţă tuturor că în această situaţie tragică nu ne putem permite să tăcem şi să ne asumăm păcatul laşităţii.

Naţiunea este împreună – şi-a început discursul Szilagyi Zsolt, care a subliniat între altele că mesajul zilei de 15 martie constă în faptul că trebuie să ne asumăm identitatea transilvăneană, identitatea noastră maghiară şi lupta pentru libertate. An de an facem pe Pământul Secuiesc, în Transilvania, un inventar al libertăţii. Trăim oare liber? Fraţii noştri români înţeleg că prin libertatea maghiarilor, libertatea secuilor, autonomia secuilor nu se vrea să i se ia cuiva ceva, din contră, să se ofere. Putem spune că trăim în libertate când nu ni se permite să ne aducem aminte de eroii martiri? Există libertate românească în detrimentul maghiarilor, există libertate maghiară separată în locul românilor? Ştim foarte bine răspunsul: nu există.

În cadrul festivităţii a luat cuvântul Fejer Laszlo Odon, parlamentar UDMR, care a subliniat că este important ca la fel ca şi acum 167 ani, să existe şi în momentul de faţă pace şi înţelegere, indiferent că persoana în cauză este secui, maghiar transilvănean, persoană din ţara-mamă sau de peste hotare. Doar solidaritatea îi poate aduce împlinire Pământului Secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Fekete Reka

*

“Ieri, la Covasna s-au adunat cel puţin 3.000 de persoane pentru a omagia izbucnirea luptei pentru libertate de la 1848. Au fost prezenţi nu numai localnici, ci şi locuitori din satele învecinate.

În calitate de invitaţi au fost prezenţi Cseresznyes Peter, parlamentar FIDESZ, fost primar al oraşului Nagykanizsa, şi Toth Nandor, viceprimarul oraşului Nagykanizsa. Pe scenă au fluturat şapte drapele: român, ungar, secuiesc, al UE, al Uniunii Mondiale a Maghiarilor, al UDMR şi drapelul oraşului Covasna. Printre participanţi erau, surprinzător, puţine drapele ungare sau secuieşti. Primul care a luat cuvântul a fost Balogh Zoltan, protopopul Eparhiei Reformate de Kezdi-Orbai. Bereczki Elod, câştigătorul concursului de oratorie organizat de UDMR şi de Asociaţia Culturală Korosi Csoma Sandor, s-a adresat mulţimii cu un adevărat spirit revoluţionar. Lupta pentru libertate a devenit o formă de viaţă, trebuie să se ia poziţie pentru încălcarea drepturilor secuilor, iar lupta pentru drepturi trebuie dusă cu posibilităţile democraţiei, iar astfel, pe Pământul Secuiesc poate fi creat un viitor mai frumos – a subliniat el.

Cseresnyes Peter a vorbit despre viaţa lui Gabor Aron, fiindcă astfel poate fi conturată cel mai bine solidaritatea maghiară şi puterea naţiunii.

După ceremonia centrală, participanţii au depus coroane în curtea bisericii reformate din centrul oraşului. Manifestarea s-a încheiat cu intonarea imnurilor ungar şi secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Bokor Gabor

*

Sfântu Gheorghe ştie să sărbătorească, să se solidarizeze şi să omagieze dacă este nevoie de acest lucru.

A demonstrat acest lucru de nenumărate ori în anii trecuţi, şi atunci când soseau ştiri din Transilvania, de pe Pământul Secuiesc despre dezbinări şi despre festivităţi organizate separat în funcţie de apartenenţa politică. Aici a devenit o tradiţie ca ziua de 15 martie să nu se refere la politica de partid. Sfântu Gheorghe a demonstrat acest lucru şi înainte de manifestarea naţională festivă de duminică.

Manifestarea dedicată zilei de 15 martie, sentimentul solidarităţii naţionale au fost totuşi tulburate ieri la prânz, la Sfântu Gheorghe, de fluierături. Nici un orator nu a păţit de mult timp în cadrul sărbătorii naţionale transilvănene ceea ce a păţit ieri la Sfântu Gheorghe Kelemen Hunor: cuvântarea preşedintelui UDMR a fost întreruptă de mai multe ori de fluierături şi huiduieli. Fluierăturile din piaţa centrală din Sfântu Gheorghe au arătat clar că invitarea preşedintelui UDMR pe scena manifestării din Sfântu Gheorghe, de 15 martie, a fost o greşeală. Lăsând la o parte cerinţa organizării unei sărbători naţionale apolitice, fluierăturile de la Sfântu Gheorghe au un mesaj mult mai important, şi anume că în sfera UDMR este nevoie de o reorganizare radicală, deoarece abisul dintre conducerea centrală a organizaţiei şi cetăţenii de pe Pământul Secuiesc se adânceşte. Reprezentanţa politică a intereselor se distanţează din ce în ce mai mult de aşteptările comunităţii.

Fluierăturile pot însemna un semnal de deşteptare şi ar fi bine să fie luat în serios.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Farcadi Botond

*

La monumentul de la Veczer au comemorat localnicii din Baraolt, Racoşu de Sus, Căpeni şi Urmeniş. Oratorii au elogiat fermitatea de care au dat dovadă participanţii la lupta derulată la o distanţă de doar câteva sute de metri, au pomenit în repetate rânduri de soarta zbuciumată a monumentului, fără să lipsească mesajele politice. Pe Dealul Elevilor din Baraolt au rememorat sute de persoane.

La monumentul situat la intersecţia spre cele patru aşezări, Nagy Istvan, preşedintele din Baraolt al Partidului Civic Maghiar (PCM), a fost primul care a luat cuvântul. Fostul edil al oraşului a evocat istoricul monumentului ridicat în 1901, demolat şi reconstruit ulterior de mai multe ori, după care le-a mulţumit localnicilor din Baraolt care şi-au prezentat omagiile, în toate cele 26 de ocazii, la monumentul de la Veczer. Le mulţumesc pentru prezenţă celor câtorva localnici din Bazinul Baraolt, aflaţi aici într-un număr ce scade tot mai mult. Mă refer aici nu la politicieni, ci la oamenii de rând, cetăţenii sinceri, deoarece trădătorii sunt într-un număr suficient. Aproape că nu există eveniment istoric maghiar mai important la care să nu fi fost vorba şi de aspectul amar al colaborării cu asupritorii – a afirmat Nagy Istvan.

Szabo Miklos, preşedintele Consiliului Secuiesc din scaunul Brăduţ-Micloşoara, a evidenţiat conştiinţa responsabilităţii de care au dat dovadă revoluţionarii. După cum a menţionat el, ne aşteaptă şi pe noi o sarcină cu o pondere similară: trebuie să devenim înfăptuitorii autodeterminării Pământului Secuiesc, noi trebuie să decidem asupra problemelor arzătoare din economia, învăţământul şi viaţa noastră publică. În interesul realizării acestui obiectiv, trebuie să ne alegem – în opinia lui Szabo – conducători pentru care prioritatea o reprezintă interesul public şi nu cel personal. Demeter Laszlo a luat cuvântul în numele UDMR, a evocat memoria luptei de la Veczer, a amintit şi de turnătorul de tunuri, Gabor Aron. Kotecz Jozsef, preot unitarian din Racoşu de Sus, i-a somat pe politicienii lideri să fie solidari şi în fapte, nu numai în vorbe.

În centrul oraşului Baraolt, sub zidurile bisericii catolice, primarul Lazar-Kiss Barna a vorbit despre solidaritatea ca forţă a revoluţiei şi a evidenţiat că trebuie să învăţăm să acţionăm unitar în interesul public. Balaicz Zoltan, primarul din Zalaegerszeg, şi-a axat cuvântarea pe voinţa de luptă a tinerilor soldaţi ai armatei ungare. Colonelul Csikany Tamas, istoric militar, a vorbit despre evenimentele derulate în martie 184, la Bratislava, Viena, Budapesta şi Târgu Mureş. La finalul festivităţii au răsunat imnurile secuiesc şi ungar.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Hecser Laszlo

Citiți și: FALSUL DIN ACTUL UNIRII BISERICII ORTODOXE CU ROMA

*

Cu prilejul revoluţiei şi luptei paşoptiste pentru libertate, premierul Orban Viktor i-a salutat pe maghiarii de peste hotare prin intermediul unei scrisori, căreia i s-a dat citire în cadrul multor festivităţi din Bazinul Carpatic, inclusiv în cadrul manifestărilor din Trei Scaune. Orban Viktor menţionează: după sute de ani de asuprire, ziua de 15 martie 1848 a arătat cât de puternică şi curajoasă este naţiunea noastră. Orban a subliniat: mesajul libertăţii maghiare a pornit din Pesta, de la Muzeul Naţional, însă a avut ecou în întreaga ţară. Şi în momentul de faţă considerăm că libertatea maghiarilor poate fi obţinută doar de către maghiari: prin solidaritate, prin muncă şi înţelegere – a formulat premierul în scrisoare.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015

*

Sâmbătă, la furnalul din Bodvaj, sute de persoane din Bazinul Baraolt l-au omagiat pe Gabor Aron. Cei care au luat cuvântul au amintit de eroii care au luptat acum 167 de ani pentru libertatea naţiunii. Sesztak Miklos, ministrul dezvoltării naţionale, a evidenţiat rolul secuilor în revoluţie.

Rudolf Bela, viceprimarul comunei Belin, a numit ziua de 15 martie 1848 drept un moment deosebit de important al moştenirii noastre. Sesztak Miklos şi-a clădit discursul pe însemnătatea furnalului de la Bodvai şi pe curajul secuilor. În opinia lui Balaicz Zoltan, primarul oraşului Zalaegerszeg, prin intermediul a şapte generaţii putem spune că nu au dreptate cei care consideră revoluţia un pas greşit. Istoria a demonstrat că luptele eşuate devin între timp victorii. Fără 1848 nu ar fi existat înţelegere şi fără 1956, comunismul nu s-ar fi clintit.

În localitatea Baraolt, în orele după-amiezii, Soos Laszlo şi-a ţinut discursul în numele Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM). A fost formulată de nenumărate ori întrebarea de ce nu ne solidarizăm. Deoarece este mai comod să ne aflăm în sfera puterii false, decât în rândul poporului. Este mai uşor să înfăşurăm drapelul decât să spunem: va rămâne acolo, indiferent de condiţii. Din cimitir, participanţii s-au deplasat cu făclii la placheta comemorativă Kossuth din piaţa centrală, unde tinerii au depus coroane.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Hecser Laszlo

*

Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, europarlamentar, a vorbit în cadrul festivităţii organizate la Oradea de ziua sărbătorii naţionale ungare despre importanţa politizării simbolice. În cadrul festivităţii organizate la statuia lui Szacsvay Imre, Tokes Laszlo a declarat că nu este permisă contrastarea politicii simbolice, deoarece simbolurile au conţinut: drapelul secuiesc reprezintă autonomia, iar drapelul ungar ridicat la înălţime în 15 martie reprezintă libertatea. Să nu permitem să fim excluşi din mediul nostru, din oraşele noastre. Noi nu suntem venetici, suntem indigeni. Dacă cineva are ce să caute aici, noi suntem aceia. Să nu ne lăsăm duşi în lumea propagandei, a manipulării, în lumea scenariilor – a declarat Tokes Laszlo. În numele parlamentului ungar, Szabolcs Attila, vicepreşedintele comisiei solidarităţii naţionale, a numit autonomia drept cel mai important zălog al propăşirii şi al siguranţei. Le cerem fiilor naţiunilor care trăiesc aici să ne sprijine în propăşirea Transilvaniei, a Partium-ului, a Banatului. Să ne sprijine pentru ca Pământul Secuiesc, regiunile istorice şi comunitatea naţională să poată crea insula păcii, autonomia – a formulat politicianul.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015

*

La Cluj, în cadrul manifestării comune a organizaţiilor politice maghiare, s-a dat citire mesajului premierilor Orban Viktor şi Victor Ponta. În acest timp, Noua Dreaptă a organizat un marş. Transilvaniştii maghiari au dorit să stea de vorbă cu organizaţia de extremă dreaptă, însă au fost înlăturaţi de poliţie. Noua Dreaptă a organizat şi în acest an marşul Avram Iancu, însă de această dată au mărşăluit doar câteva persoane. Acestea au scandat sloganurile obişnuite – cum ar fi Harghita şi Covasna sunt judeţe româneşti -, însă au iniţiat şi ca Sfântu Gheorghe să devină capitala ţării, motivând acest lucru prin faptul că oraşul este situat din punct de vedere geografic în mijlocul României. Dacă în opinia localnicilor, regiunea este rămasă în urmă din punct de vedere economic, statutul de capitală i-ar veni în ajutor.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015

*

Vor exista tunuri! – lupta zonei Trei Scaune pentru autoapărare 1848-49 – este titlul expoziţiei vernisate ieri, ocazie cu care tunul original al lui Gabor Aron a fost expus publicului în sala de expuneri a casei de cultură Vigado. Cu această ocazie, Szabo Robert, preşedintele Adunării generale a judeţului Heves, şi Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, au luat cuvântul. Delegaţia judeţului înfrăţit Heves a fost însoţită de Pohardi Jozsef, stabilit în localitatea Apco, el fiind cel care a realizat afetul singurului tun rămas al lui Gabor Aron.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Iochom Istvan

*

Expoziţia dedicată zilei de 15 martie, organizată pentru a 26-a oară, a fost vernisată ieri la Muzeul Incze Laszlo din Târgu Secuiesc. În calitate de gazdă, Dimeny Attila, conducătorul muzeului, i-a salutat pe cei prezenţi şi l-a rugat pe Nagy Karoly Zoltan, şef adjunct al Misiunii din cadrul Ambasadei Ungariei la Bucureşti, să-şi împărtăşească gândurile. Expoziţia poate fi văzută până în data de 3 aprilie.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7445 din 16.03.2015, autor Iochom Istvan

*

La Tamaşfalău, manifestarea prilejuită de sărbătoarea noastră naţională a început duminică, la orele 09:30, cu defilarea călăreţilor din Tamaşfalău, Surcea şi Zăbala. Au fost apoi depuse coroane la monumentul eroilor paşoptişti. Au rostit discursuri festive Thiesz Janos – primarul Covasnei, Adam Attila Peter – primarul Zăbalei, şi Ambrus Attila – consilier local. Înainte de intonarea imnurilor ungar şi secuiesc, deputatul (FIDESZ) dr. Cseresznyes Peter i-a salutat pe participanţi.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 52 din 17.03.2015

*

Cu ocazia sărbătorii naţionale din 15 martie, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras, a primit din partea lui Hende Csaba, ministrul ungar al apărării, Titlul Onorific “Pentru Apărarea Patriei” clasa a II-a. Distincţia i-a fost înmânată primarului în cadrul festivităţii care a avut loc la Palatul Stefania din Budapesta în cursul săptămânii trecute. Anul trecut, cu ocazia sărbătorii naţionale din 23 octombrie, distincţia a fost preluată de Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna şi de întreprinzătorul Szocs Gyula.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7446 din 17.03.2015

*

A fost păcat să se renunţe la tradiţia încetăţenită de câţiva ani şi să li se permită pornirilor să umbrească sărbătoarea zilei de 15 martie. A fost păcat ca preşedintele UDMR să fie expus unui concert umilitor de fluierături, a fost păcat ca revolta să afecteze omagiul adus eroilor. A fost păcat să se genereze tensiuni acolo de unde acestea au putut fi dispersate şi a fost păcat ca în locul unităţii să apară dezbinarea. Pentru toate acestea nu se fac vinovaţi cei duşi de val, cei care prin intermediul fluierăturilor şi al pornirilor au dat glas nemulţumirii lor, care nu le-au acordat credibilitate cuvintelor rostite pe scenă, ci aceia care au creat această situaţie.

Putea fi prezis ceea ce s-a întâmplat. În ultimele săptămâni s-au întâmplat prea multe lucruri, iar atitudinea UDMR a fost mult prea relaxată, lipsită de conţinut şi desconsiderantă. Era de aşteptat să existe persoane care să primească cu resentimente discursul lui Kelemen Hunor despre libertate şi autodeterminare.

În urmă cu câţiva ani, când soseau veşti despre festivităţi organizate separat în diferite oraşe, la noi a putut fi încetăţenită o sărbătoare comună dedicată zilei de 15 martie. În urma acestui fapt, festivitatea din Sfântu Gheorghe a devenit treptat din ce în ce mai frumoasă şi mai mare şi a atras nu numai 3000-4000 de oameni ci chiar şi peste 10.000. A devenit o adevărată sărbătoare.

A fost păcat să i se permită politicii de partid să pătrundă în sfera sărbătorii noastre. A fost păcat, deoarece separat şi de pe poziţii adverse, nu pot fi clădite nici Pământul Secuiesc, nici autonomia şi nici viitorul.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7446 din 17.03.2015, autor Farkas Reka

*

În numeroase oraşe mari din Statele Unite ale Americii, reprezentanţele şi organizaţiile maghiare au organizat în comun festivităţi dedicate împlinirii a 167 de la de la revoluţia paşoptistă.

Koszorus Ferenc, preşedintele Federaţiei Maghiare din America (AHF), a citat în faţa a 150 de persoane, adunate în capela Seminarului Teologic Wesley din Washington, din cuvântările rostite de Kossuth Lajos în SUA. Preşedintele AHF a evidenţiat că asemeni lui Kossuth, o caracteristică definitorie a maghiarilor este spiritul luptător pentru libertate.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7446 din 17.03.2015

Sf. Gheorghe 19.03.2015

Despre CESCH, pe care vă recomandăm cu căldură să’i urmăriți activitatea!

OBIECTIVE

• realizarea de cercetări ştiinţifice în domeniile sociologiei, geopoliticii, istoriei, teologie, economie, politologie;
• organizarea de evenimente ştiinţifice (colocvii, mese rotunde, dezbateri, conferinţe, emisiuni şi rubrici în mass-media scrisă şi audio-vizuală etc) activităţi de consulting şi transfer de know-how, alcătuind colective de lucru pe domenii;
• dezvoltarea de programe şi educaţie în cadrul unor cursuri postuniversitare, universităţi de vară şi tabere studenţeşti; înfiinţarea unei bănci de date cu utilizator multiplu, cuprinzând documente audio-vizuale şi scrise referitoare la zona Covasna-Harghita;
• dezvoltarea de parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate;
• promovarea unor programe culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi străinătate;
• editarea de lucrări, studii şi periodice în cadrul editurii proprii “Eurocarpatica”
• Pe baza acestor obiective cu prioritate ne-au preocupat următoarele probleme: identitate şi integrare europeană; regionalism, autonomie, autodeterminare şi implicaţiile asupra suveranităţii naţionale; dimensiuni ale convieţuirii în medii multiculturale; istorie şi memorie colectivă; relaţii comunitare între naţional şi etnic; procese de enclavizare şi de asimilare; comunicare interetnică etc.

PARTENERI:

• Principalii noştri parteneri în realizarea proiectelor Centrului sunt: Institutul de Sociologie al Academiei Române; Fundaţia Naţională Pentru Românii de Pretutindeni; Oficiul pentru Drepturile Minorităţilor din Centrul şi Sud-Estul Europei; Institutul de Studii Socio-comportamentale şi Geopolitice; Catedre de specialitate din cadrul universităţilor: Bucureşti, Cluj- Napoca, Braşov, Sibiu, Tg. Mureş, Alba Iulia; Centrul Eclesiastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan” Sf. Gheorghe; Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, alte asociaţii şi instituţii culturale.

• În derularea proiectelor sale, CESCH a beneficiat de colaborarea şi sprijinul Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Informaţiilor Publice, Ministerul Culturii şi Cultelor, Episcopiei Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei; Prefecturilor judeţelor Covasna şi Harghita şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale.

 PROIECTE REALIZATE IN PERIOADA 2000-2010

• Simpozioane şi dezbateri organizate cu ocazia Zilei Europei pe teme precum: Perspectivele integrării europene – implicaţii asupra zonei Covasna-Harghita” (Sf. Gheorghe, 6 mai 2000), Relaţiile interetnice şi integrarea europeană (Sf. Gheorghe, 12 mai 2001). La aceste manifestări au participat cercetătorii ştiinţifici, specialişti cu preocupări în domeniul interculturalităţii şi integrării europene, sociologi, istorici, politicieni, publicişti, oameni de cultură reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai administraţiei publice şi ai societăţii civile.

• Simpozioane dedicate problematicii romano-catolicilor moldoveni: Romano-catolicii din Moldova şi identitatea lor (organizat de Asociaţia romano-catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”), Bacău, 2 februarie, 2002; Simpozionul internaţional “Identitatea culturală a romano-catolicilor (ceangăi) din Moldova”, Palatul Parlamentului, Bucureşti, 29 aprilie 2002 (organizat împreună cu Academia Română şi Universitatea Bucureşti).

• Organizarea Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, împreună cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, la care participă de fiecare dată, peste 100 de tineri din ţară şi românitatea apropiată; (Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Macedonia, Italia, Franţa, Suedia). În rândul conferenţiarilor s-au numărat: miniştrii, secretari de stat, parlamentari, academicieni, profesori universitari, cercetători, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, publicişti, lideri ai comunităţilor româneşti şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale.Universitatea s-a bucurat de sprijinul Radiodifuziunii, Televiziunii Române, Rompres, a publicaţiilor Adevărul, Curentul, Ziarul Politic, Adevărul Harghitei, Cuvântul Nou, precum si alte cotidiene locale si nationale, care au transmis interviuri şi reportaje de la faţa locului pe toată perioada desfăşurării cursurilor de vară.

• Proiectul “Majoritate-minoritate în Covasna şi Harghita. Dimensiuni ale vieţii comunitare”, finanţat de Ministerul Informaţiilor Publice (octombrie 2001- 1 oct. 2002). Proiectul si-a propus să monitorizeze discursul şi comportamentul public al liderilor celor două comunităţi română şi maghiară reflectat în presa locală şi în alte documente de interes (conducători de instituţii publice, partide politice, organizaţii nonguvernamentale, ziarişti, reprezentanţi ai cultelor, profesori etc.), urmărind cu prioritate probleme referitoare la: aplicarea legii privind administraţia publică şi autonomia locală, poziţia autorităţilor publice locale alese faţă de interesele şi valorile populaţiei româneşti numeric minoritare; abordarea istoriei locale şi naţionale; reliefarea interferenţelor culturale.

• Proiectul “Solidaritatea comunitară românescă”, iniţiat şi susţinut finaciar de Ministerul Informaţiilor Publice (proiect lansat la 1 Decembrie 2002 şi aflat în curs de derulare). Proiectul urmăreşte structurarea şi dezvoltarea legăturilor dintre comunităţile româneşti numeric inferioare din Harghita şi Covasna cu românii din judeţele învecinate. Obiectivele proiectului vizează încurajarea afirmării identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, întărirea sentimentului de apartenenţă naţională şi înlăturarea stărilor de frustare şi marginalizare a românilor din localităţile etnic-mixte, îmbunătăţirea relaţiilor dintre judeţele Covasna şi Harghita şi celelelte judeţe din ţară, eliminarea unor clişee şi prejudecăţi.

• Editarea Buletinului Info Eurocarpatica, nr. 1-5. Publicaţia a urmărit prezentarea rezultatelor unor cercetări privind conveţuirea interetnică în Covasna şi Harghita. Prin informaţiile redate Buletinul şi-a propuns să ofere o bază orientativă de date care să poată constitui un veritabil material documentar pentru proiectare de strategii în ceea ce priveşte normalizarea şi îmbunătăţirea climatului de convieţuire interetnică şi eliminarea unor poziţii radicale, etnocentriste şi sepratiste.

ALTE ASPECTE DIN ACTIVITATEA C.E.S.C.H.

• Împreună cu Institutul de Sociologie al Academiei şi cu Centrul de Cultură Arcuş, CESCH a sprijinit finalizarea cercetării şi apariţia volumului „Familia etnic mixtă. Judeţul Covasna”, de Lily Rain, Editura Arcuş, 2001

• În „Angvstia”, anuarul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, prin grija cercetătorilor CESCH, sunt publicate studii de istorie locală, etnografie şi sociologie. (nr.1/1996-nr.13/2009)

• Editarea Buletinului Ligii cultural-creştine “Andrei Şaguna”, vol. I-IV, publicaţie intitulată “tribună a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, şi care prezintă principalele preocupări ale asociaţiilor culturale şi civice româneşti din cele două judeţe, în perioada 1992-2008.

• CESCH a sprijinit unele cercetări de istorie locală, demografie istorică, sociologie pe teme privind elitele etnice, reţelele sociale, convieţuirea interetnică ş.a., cercetări valorificate în mai multe lucrări de licenţă, masterat şi doctorat.

• Cercetătorii Centrului au participat la sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane şi dezbateri organizate de instituţii academice, muzeale, arhivistice şi de cercetări socio-umane în: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Arad, Alba Iulia, Sibiu ş.a.

• Împreună cu importante segmente ale societăţii civile locale, întrunite în cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, CESCH a contribuit la întocmirea unor documente (apeluri, memorii, scrisori deschise ş.a.) adresate autorităţilor publice centrale şi locale

Sursa: Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Citiți și: COLONIȘTI, SĂ VĂ IASĂ DIN CAP FEDERALIZAREA ROMÂNIEI !

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA‬

CE AU ÎN COMUN ADEPȚII SEPARATISMULUI?

Steagul secuiesc, cel pe care liderii formațiunilor extremiste maghiare, fie că e vorba de UDMR, PCM sau PPMT, îl vor arborat pe instituțiile publice ale statului român sau chiar pe Parlamentul României, este o invenție a propagandei revizioniste maghiare.

O spun chiar ei, extremiștii maghiari. Bedo Zoltan, un jurnalist propagandist al revizionismului maghiar o spune clar în paginile publicației ”Szekely hirmondo” unde afirmă faptul că steagul secuiesc, similar celui al regiunii separatiste Transnistria, a fost inventat în 2009. Bedo nu spune că acest steag ar fi fost al secuilor din secolul XII sau XIV, ci afirmă cât se poate de clar faptul că acest steag a fost adoptat în 2009.

Heraldistul Szekeres Attila:

”Așa-zisul steag secuiesc este de fapt o FAȚĂ DE PERNĂ. Eu NU l’aș arbora!”

Redăm mai jos traducerea din limba maghiară a articolului semnat de Bedo Zoltan:

”Vrem să trăim cu identitate maghiară!

Secuii reprezintă grupul etnic, care, datorită istoriei, modului de gândire şi obiceiurilor sale specifice, ocupă un loc deosebit în sânul naţiunii maghiare. În 5 septembrie 2009, acest grup etnic a hotărât ca simbolul său să fie drapelul cu o dungă aurie pe fond albastru, pe care figurează şi o stea aurie cu opt colţuri şi o semilună argintie.

Importanţa creării simbolului este inestimabilă, având în vedere că acesta are menirea să simbolizeze solidaritatea comunitară, adică un popor întreg. Drapelul ne solidarizează, ne însufleţeşte, sub el ne aliniem în mod unitar în zilele de sărbătoare, în momente în care ne loveşte necazul sau atunci când trebuie să luptăm pentru un anumit scop. Acest simbol este dovada faptului că am existat şi existăm şi în prezent. Reprezintă garanţia existenţei noastre din viitor, având în vedere că o comunitate unită în jurul simbolurilor sale nu poate fi intimidată şi constrânsă să renunţe la propria identitate. Cel care nu respectă drapelul, insultă de fapt comunitatea, poporul sau ţara pe care o reprezintă acesta.

Evident, puterea română ce ne asupreşte este conştient de acest lucru, nu întâmplător a întreprins şi întreprinde toate măsurile posibile în vederea împiedicării utilizării acestuia, şi dacă ar depinde de ea, ar şterge din mintea noastră chiar şi memoria acestuia. Însărcinatul guvernamental de pe glodul secuiștilor a încercat să ne determine să’l negăm invocând legea, apoi recurgând la ameninţări, iar acum se urmăreşte ca prin sentinţă judecătorească să fim constrânşi la acest lucru.

Măsurile respective au fost întreprinse în mod ilegale, având în vedere că, în România, nu există nici o lege care să interzică utilizarea simbolurilor unei comunităţi naţionale care trăieşte aici, şi trebuie precizat imediat că nici în cazul în care ar exista aceasta nu ne-am supune prevederilor sale, ci am lupta pentru anularea ei. Noi nu putem fi forţaţi, nici prin ameninţări, nici prin presiuni exercitate, dar nici prin sentinţe judecătoreşti, să ne negăm simbolurile şi să renunţăm la identitatea noastră, pentru că vrem să trăim nu în robie, ci în mod paşnic şi cu identitate maghiară, motiv pentru care nu vom ceda deloc din drepturile noastre!”

Oricine privește cele două așa-zise steaguri făcute de bolșevicii și maghiariofonii separatiști din Har-Cov și Transnistria, nu pot scăpa din vedere izbitoarea asemănare, care nu poate fi definită  decât ca un simbol al separării sau ruperii unui întreg. Banda mediană astfel poate fi interpretată, ca un întreg separat, în două printr’o linie ce separă. Nu este niciun secret pentru nimeni că separatiștii rusofili își întâlnesc interesele cu ale maghiarofonilor separatiști de dincoace de graniță, unii susținând aberant o regiune a Moldovei până la Carpați, care ar presupune o desprindere a Moldovei din România, iar cei din interiorul graniței un Ardeal independent.

Declarațiile sforăitoare ale unor reprezentanți de seamă ai maghiarofonilor, au scopul de a liniști în opinia lor sau de a deturna atenția celor vigilenți de la adevăratele lor scopuri:

Kelemen Hunor:

”Autonomia nu înseamnă secesiune, independenţă, nu dorim un stat în stat”.

Laszlo Tokes:

”Avem dreptul la autonomie conform normelor şi sistemului democratic european. Nu dorim independenţă, nu dorim secesiune, respectăm integritatea teritorială a României”.

Tokes își continuă ofensiva sa împotriva Statului Român sub stindardul unei autonomii teritoriale extinse, în dorinţa de a reconstitui Ardealul de Nord, răpit de horthyşti între 11 septembrie 1940 şi 25 octombrie 1944, ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940. Astfel, dacă în anii trecuţi milita doar pentru autonomia Har-Covului, acum Tokes susţine faptul că doreşte introducerea autonomiei teritoriale ”cu consimţământul politicului românesc (!!!) şi prin înţelegere reciprocă, şi în Bihor şi Satu-Mare“.

Tokes: ”Avem de gând să introducem autonomia teritorială – cu consimţământul politicului românesc, desigur, prin înţelegere reciprocă – şi în alte regiuni în afara secuimii, în ţinuturile aşa-numite Partium, adică Bihor şi Satu-Mare, unde suntem în relativă majoritate într’o oarecare regiune restrânsă. Ţinem la autonomia comunităţii maghiare din România, respectiv la autonomia teritorială a unor regiuni unde majoritatea este maghiară”.

Antal Arpad:

”Românii (din HarCov) …, ar putea să aibă soarta sârbilor din Kosovo”.

KOSOVO secuiesc

Politica UDMR susține kosovarii în drumul lor spre independența deplină, salutând’o prin prezența unor reprezentanți maghiarofoni la momentul când a fost aniversată independenţa fostei provincii iugoslave. În opinia lor, precedentul Kosovo ar trebui folosit în mod inteligent de către reprezentanţii comunităţii maghiare de acasă pentru promovarea autonomiei lor:

”Este evident că, prin recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, se recunosc într’un fel soluţiile violente din această regiune. Din câte se ştie, noi, maghiarii din România, am militat pentru autonomie exclusiv prin mijloace democratice şi considerăm că un sprijin din partea autorităţilor europene şi a SUA ar legitima în Europa rezolvarea unor potenţiale conflicte fără conflicte, deci ar legitima soluţiile nonviolente”, a declarat Antal Arpad.

Minoritatea maghiară din Romania crede ca a venit timpul să ceară independența, comentează și International Herald Tribune. Minoritatea maghiară nu susține nicăieri mai mult ca în România cererea de independență, scrie cotidianul International Herald Tribune, într’un material ce analizeaza consecintele episodului Kosovo, precizând ca situația din România constiuie o realitate iminentă. Publicația notează ca intensificarea solicitărilor de autonomie prezentate de secuii din România sugerează ca independența Kosovo ar putea avea influență și în țări membre UE, nu numai în cele din afara spațiului comunitar. Cei care au susținut că apariția statului Kosovo stabilește un precedent negativ se refereau la conflictele înghețate din afara UE, cum sunt cele din Abhazia si Osetia de Sud (Georgia) sau Transnistria (Republica Moldova), însa, chiar și în spațiul european, granițele sunt adesea arbitrare. Ziarul comenteaza faptul că propunerea privind un stat semiautonom, constituie o realitate iminentă, în condițiile în care minoritatea maghiară crede ca a venit timpul să ceară independența.

”Șansele lor de succes par reduse, dar secuii insistă pe această cale, spre mâhnirea românilor din zonă, care afirmă că, în calitate de minoritate locală, au mai puține drepturi decât au etnicii maghiari, minoritari la nivel national”.

Toți românii cunosc doleanțele maghiarofonilor din ultimii 25 de ani, ei ridicând ștacheta de la simple drepturi culturale, trecând prin cereri de autonomie ”culturală”, iar azi amenințând fățiș populația majoritară cu o soarta similară precum cea a sârbilor kosovari. Trebuie să’nțelegem că politica pașilor mici sfârșește în acest punct: solicitarea independenței unei minorități în interiorul țării. Sunt suficiente semnale și acțiuni ale acestor secesioniști, care frizează penalul.

Nu se urmărește nicidecum prosperitatea conaționalilor lor, odată ce le doresc moartea, știindu’se că într’un conflict niciodată nu s’a murit doar de o singură baricadă.

Poate că mulți dintre noi nu cunoaștem ce urmează, dar exemplele din trecutul imediat ne pot ajuta să găsim similitudini. Doar când ne amintim cum a fost și este (vezi Găgăuzia) destrămată Republica Moldova și este suficient pentru a ne imagina un scenariu pe care cu siguranță aceștia îl urmăresc asiduu de 25 de ani. Vă mai amintiți conflictul din Basarabia care a încetat în 1992?

În 1989, populația din R.S.S.M. avea următoarea compoziție etnică: moldoveni 65%, ucraineni 14%, ruși 13% și restul găgăuzi, bulgari, evrei, țigani, care și în prezent împărtășesc viziunile pro-ruse. Cu toate acestea, atât populația ucraineană cât și cea rusă au fost puternic concentrate în estul Republicii Moldova, în Transnistria, unde formau respectiv 28% și 26% din populație, și unde moldovenii nu constituiau decât 40% din populația locală, pentru că grupul rusofonilor depășeau numeric populația băștinașă, care astfel devenea din punct de vedere tehnic – minoritate.

inchide

Proiectul minoritarilor noștri asta și țintește. Să aibă pe un areal bine definit ce cuprinde trei județe, o majoritate relativă, deși la nivel național au doar 3%. Din minoritari devin cu 60% vioara întâi, iar românii cu 40%, devin astfel minoritari (vezi harta). Populația celor trei județe totalizează 1.065.892 locuitori, maghiarofonii ar fi 629.118 și ar reprezenta 59-60 % din total.

După ultimul recensământ din 2011, aici mai trăiesc sau mai au curajul să se declare 377.366 de români, 56.408 țigani și 3000 alte naționalități decât maghiarofoni.

În prezent Transnistria sau Pridnestrovie cum obișnuiesc s’o numească rusofilii, este teritoriul situat pe malul stâng al Nistrului și cuprinde 4163 km2  inclusiv și orașul de pe malul drept al Nistrului Tighina (Bender). Conform Acordului de încetare a focului, semnat la 21 iulie 1992, orașul Dubăsari de pe malul stâng al Nistrului a rămas sub administrarea Chișinăului, iar orașul Tighina (Bender) a intrat sub jurisdicția Tiraspolului, pentru a păstra cuplate cele două maluri ale Nistrului. Se consideră că secesionisimul nistrean a fost motivat de considerente economice mai mult decât de cele etnice, pentru că regiunea estică a R.S.S.M. aproviziona până la conflictul armat, 40% din P.I.B. – ul R.S.S.M., și producea 90% din energia electrică, cu toate că pe malul stâng a fost concentrată 17% din populația țării. Primul-Ministru a Republicii Moldova, bucovineanul, Mircea Druc susținea că principala cauză a fost de natură economică și adăuga că pe teritoriul Transnistriei a fost armament în valoare de 4 miliarde de dolari care nu trebuia să ajungă în mâinile moldovenilor sau ucrainenilor (Toma Roman Jr., Mircea Druc: ”Ucraina vrea să se extindă în Republica Moldova și Transnistria”).

Criza Transnistreană nu este rodul unei întâmplări neprevăzute sau a unui colaps necontrolat, ci mai degrabă un plan de secesiune bine gândit (Ion Costaș, op.cit.,  p. 222), rezultat din confruntarea a două tendințe: evitarea unirii R.S.S. Moldovenească cu România și păstrarea controlului asupra complexului militar – industrial transnistrean. Această evoluție s’a manifestat în trei etape distincte (Adrian Cioroianu,op.cit.,  p. 315-316):

  1. Prima etapă, secesiunea politico-economică (1989-1992) – acțiunile separatiste din Transnistria au derulat concomitent cu afirmarea primelor tendințe spre identitate și independență a R.S.S.M.;
  2. A doua etapă, secesiunea teritorială (02 martie-21 iulie 1992) – conflictul armat, moldo-rus de pe Nistru, provocat de către separatiștii transnistreni, cu implicarea Armatei a 14-a sovietice;
  3. A treia etapă, întreruperea oricăror negocieri rezultat din refuzul Chișinăului de a semna Memorandumul Kozak (2003), varianta rusă de reglementare a crizei transnistrene.

Cum întregul scenariul pare a fi copiat și aplicat, se pare că sunt totuși câteva elemente din peisaj care le lipsesc din acest puzzle complicat și riscant în care sunt angrenați. Aș aminti doar câteva: logistica, inferioritatea numerică, reglementările internaționale, care evident, nu sunt deloc de partea acestora. Dar în pofida piedicilor vom mai auzi declarații belicoase, sau comentarii despre posibile scenarii, cum este cel pe care’l redăm mai jos și din care reiese speranța unor maghiarofoni mai tineri pe care și’o pun în viitor de a se subordona unui stăpân mai mare de la est, doar ca să se ”’elibereze” de sub ”ocupație românească”:

”…oricum și sârbii au zis că îs stat indivizibil etc… și dacă unii au vrut, nu mai e. Mai nou și ucrainienii au zis că sunt stat unitar, indivizibil, bla, bla, bla și iacătă că nu mai sunt… Și s’au retras… Și cred că azi – mâine vom fi vecini direct cu Rusia, pentru că vor cuceri pe rând Mariupol și apoi Odessa, după care se vor uni cu mama Rusie. După care vor urca în sus, în Transnistria și vor începe, să ne bage sula în coaste, așa că țări ca România, Yugoslavia, Polonia, Ucraina etc. astăzi sunt, mâine se transformă în altceva. Așa că visele astea erotice sunt doar frecție la piciorul de lemn și din visele erotice se vor transforma în coșmaruri.”

Acesta este ”tineretul” de care vorbește Antal Arpad, care este educat cu bună știință cu această mentalitate de manualele secuiești de la o vârstă fragedă și de care iredentiștii își leagă speranțele că se ”vor răzvrăti” cândva…

Transilvania și Kosovo

La Transilvania se gândesc și liderii extremiști ai maghiarimii. La Târgu Mureș Secretarul Biroului Permanent al Consiliului Național Secuiesc, Andrassy Arpad, a declarat că recunoașterea independenței Kosovo “ar trebui să fie un precedent care să accelereze problema rezolvării autonomiei….”. “Răbdarea poporului secuiesc este fără sfârșit și e legată de a obține drepturile, libertățile și de a redobândi aceste lucruri. Problema autonomiei dateaza de 5 secole. A existat autonomie totală a secuilor în Transilvania. A existat autonomie totală, aș putea spune, ceea ce dorim noi să refacem”, a spus Andrassy. Și Liderul Uniunii Civice Maghiare (UCM) din zona Sfântu-Gheorghe, Gazda Zoltan, consideră că proclamarea independenței provinciei Kosovo, ar reprezenta un mesaj în vederea obținerii autonomiei teritoriale.

Miza Partidului Civic Maghiar este impunerea ca fapt împlinit a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului lor glod, oficializarea de facto a limbii maghiare, în detrimentul limbii române. Pe mai departe autonomia va duce la crearea unei enclave strict delimitate, ceea ce va crea un precedent, se va semnaliza ruperea frontierei interioare a României și se va ajunge la anularea unor paragrafe din Constituție !!!

Academia Română trăgea un semnal de alarmă în legatură cu “situația de o gravitate exceptională a comunității românilor din județele Harghita și Covasna, în contextul politic intern și internațional actual”. Cercetătorii Academiei Romane au avut în vedere “în special utilizarea forțata a situației din Kosovo ca și precedent pentru România de către înalți oficiali străini și lideri ai minorității maghiare din România”.

Doi deputați UDMR din Covasna, Antal Arpad Andraș și Tamaș Șandor, au elaborat un proiect ce vizează prezentarea în Parlament a modelelor de autonomie funcționale din țările Uniunii Europene. Paralela dintre Kosovo și Transilvania a revenit mai acut decât oricând în presa maghiara. Cotidianul maghiar “Maghiar Hirlap” scria: “Noi, maghiarii stăm și visăm la o universitate independentă maghiară în Transilvania, iar albanezii din Kosovo au inființat în case particulare gradinițe, școli generale, medii, universități în limba albaneză, pe lângă sau în locul sistemului școlar oficial din Iugoslavia. Ținând seama de această deosebire de mentalitate, putem constata în ce anume diferă mentalitatea albanezilor din Kosovo de cea a maghiarofonilor din Transilvania. Problema vitală a albanezilor, țelul la care ei nu renunță, este independența. Iar maghiarii, secuii mei dragi, taie porcul, pun zacuscă în borcane i stau să aștepte să primească autonomia. Au învățat de la români ca nu doar mămăliga, dar nici gustoasa zacuscă nu explodează. Din păcate doar atât au invatat”.

MUREȘ, HARGHITA, COVASNA

Trei județe ce nu pot fi rupte din trupul țării pe niciun criteriu. Nici istoric, nici economic, nici etnic. Cele trei județe înseamnă România, au însemnat Transilvania, au însemnat Dacia, sunt și vor face parte din acest neam care a trăit pe aceste meleaguri din vremuri imemoriale. 

Stema Județului Mureș

Chiar daca situația actuală este puțin diferită ca cea de acum 2000 de ani, iar cei interesați susțin că „în Uniunea Europeană autoguvernarea şi autonomia reprezintă o realitate naturală şi obişnuită, iar dacă pentru alţii este posibil, atunci este şi pentru maghiari posibil, întrucât nu sunt un popor mai prejos decât altele”, asta nu le da niciun drept asupra pamântului românesc. Proiectul pregatit a fi dezbatut în privinta unui statut special pentru aceste trei județe susține și include și părăsirea județelor de către cei cărora nu le’ar conveni noua situație. Cu alte cuvinte, mai fără perdea spus, UDMR doreste epurarea etnică a României cu acordul românilor. Așa ceva pentru orice om cu bun simț, nu poate fi calificat decât aberant, ca să fim eleganți.

Istoricul Vasile Lechintan punctează:

”Dieta de la Sebeş din 24 mai 1659 a hotǎrât ca pe stema Transilvaniei sǎ fie reprezentate cele trei etnii privilegiate transilvane prin câte un simbol, românii majoritari în ţarǎ nefiind deloc reprezentaţi prin niciun simbol, neavând statut de naţiune politicǎ. Aşa apar secuii reprezentaţi prin simbolul soarele şi luna. Dar acest simbol nu era nicidecum steagul unui ţinut, nici steagul autonomiei statale a unui ţinut, nici steagul autonomiei pe criteriul etnic secuiesc / maghiar, mai ales cǎ printre secui locuiau şi români, mai ales cǎ foarte mulţi secui locuiau şi în oraşe precum Clujul, unde o numeroasǎ sǎrǎcime secuiascǎ s’a aciuiat în secolele XVI-XVII (despre un secui din Cluj se spunea atunci cǎ nici cǎmaşǎ nu avea pe el, darǎmite sǎ mai plǎteascǎ darea faţǎ de oraş, despre altul se spune cǎ a murit sǎrac şi n’a rǎmas nimic în urma lui, deci nici de la acesta nu se putea recupera darea faţǎ de oraş), deci nicidecum simbolurile nu erau pentru unitǎţi administrativ-teritoriale. “Deştepţii” care au inclus în stema României o stemǎ a Transilvaniei din care sunt excluşi românii, poartǎ responsabilitatea acestui act deosebit de “inteligent” şi se pot felicita cǎ ne’au pricopsit cu aceastǎ pecete ruşinoasǎ de pe obrazul românilor transilvǎneni”.

Aparent, istoricul Lechințan are dreptate când susține aceste lucruri, dar cum vom vedea într’un material viitor însemnele respective nu sunt nicidecum ale minorităților, ci întreaga stemă a Transilvaniei cuprinde simboluri ancestrale românești.

Stema Județului Harghita

Dar dacă noi românii putem repara eventualele scăpări și ne putem ierta greșelile, nu putem trece peste ceea ce se uneltește de ani buni în privința românilor din aceste județe. Mai mult chiar, o sentință a Curții de Apel Târgu Mureș stabilește faptul că steagul secuiesc al județului Harghita (anulat definitiv și irevocabil de aceeași înstanță) este discriminatoriu la adresa românilor din județ.

În Covasna, Harghita și Mureș locuiesc și români. Acesti români care au, tradițiile și obiceiurile lor, precum și o istorie milenară pe aceste meleaguri nu au fost intrebati daca vor statut special pentru o minoritate nationala de 5-6%. Despre ce autonomie mai poate fi vorba când este ignorata voința a jumătate de milion de localnici sau a 19 milioane de concetațeni? Oare nu a sosit ceasul sa tranșăm definitiv și să îngropăm aceasta idee printr’un referendum național?

 

Stema Județului Covasna

Sursa: dantanasa.ro, e-diplomatia.blogspot.ro, ziaristionline.ro, cotidianul Szekely hirmondo, nr. 89 din 12.05.2014, autor Bedo Zoltan (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna-Harghita)

Citiți și: DUALISMUL – REGIM POLITIC DE ASUPRIRE NAŢIONALĂ ŞI DE MAGHIARIZARE FORŢATĂ A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA (1867-1918)

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA

SOLICITAREA AUTONOMIEI ÎN BAZA UNOR CRITERII ECONOMICE FALSE

Urzeala din spatele solicitărilor de autonomii fiscale, economice se structurează pe premize false, chiar ordinare, dar îndeosebi se bazează pe neștiința și ignoranța multor români, și a celor mai mulți minoritari care vor să’și crească potența numerică într’un alt stat, în care de la 4-5% să salte la peste 15%.
Pentru acești adepti ai autonomiilor regionale pe baze economice, cum este cea a minoritarilor, prezentăm niște cifre, ca să înțeleagă toată lumea cât de deplasate și mincinoase sunt „argumentele” lor. Acești urzitori susțin aberant ca:

„Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova și Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare (?!!! n.m.). Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s’ar putea autosusţine.”

”O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea Goebbels, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist.

Așadar să încercăm cu cifre reale sa demascăm minciuna patrihoților locali.
Regiunea Transilvania (Ardeal)+Crișana+Banat+Maramureș) aduc la bugetul național 178 miliarde lei, cu o medie de doar 11 miliarde lei în cele 16 județe.
Restul țării (Moldova+Muntenia+Oltenia+Dobrogea) aduce la bugetul national 364,27 miliarde lei cu o medie de 14 miliarde lei în cele 25 de județe și București.
Unde este superioritatea Transilvaniei și a celorlalte regiuni față de „Regat”?

Dacă ne luăm doar dupa cifre seci, constatăm că este o gogoriță toată construcția lor, mai ales când se argumentează economic. Autonomia economica nu se justifică, cifrele reale aratandu’ne un nivel de aport la buget exact invers, Transilvania traiește de pe urma „Regatului”, dacă ne folosim de terminologia patrihoților.
Spre exemplificare e suficient să înțelegem că Bucurețtiul are un aport de 33 de ori mai mare ca al Covasnei, de 29 de ori decât Sălaj, 20 de ori decât Harghita, 20 de ori decât Bistrita Nasaud, de 12 ori cât Mureș, de 10 ori cât Arad, tot de 10 ori decât Sibiu și de 7 ori cât Brașov.
Aproape 6,3 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) este surplusul pe care l’a adus în anul 2011 Bucureștiul la economia țării, dupa cum reiese din estimările Comisiei Naționale de Prognoza (CNP), trend care a continuat și în 2012 și în 2013.
București are cea mai mare pondere (22-23%) în economia României, fiind urmat de Cluj, Timiș, Argeș, Constanța, Prahova, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași.

https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/214-topul-judetelor-dupa-valoarea-economcia-2011.jpg

Valoarea economica a tuturor judetelor in 2011 in bani, este de 542,04 miliarde de lei.
De unde rezulta ca valoarea medie a unui judet din Romania este de 13 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro).
La randul ei, valoarea din 2010 a economiei Romaniei a fost de 513,64 miliarde de lei. Ceea ce inseamna o crestere a PIB-ului de 28,4 miliarde de lei in acest an comparativ cu 2010.
Din acesti 28,4 miliarde de lei, circa un sfert, adica 6,3 miliarde de lei, reprezinta suma cu care a urcat economia Capitalei in 2011.
Mai exact, economia municipiului Bucuresti este estimata in acest an la 123,15 miliarde de lei, ceea ce reprezinta nu mai putin de 23 % din total national, cu 6,3 miliarde de lei peste cifrele din 2010, cand PIB-ul Capitalei a insumat 116,84 miliarde de lei.
Dupa cum afirmam anterior, după București, următoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timiș, Arges, Constanța, Prahova și Brașov. București plus aceste șase județe fac cât jumătate din economia românească. Penultima pozitie este ocupată de Covasna, județ care a contribuit doar cu 3,97 miliarde de lei la economia țării, cu 180 milioane lei mai mult decât în 2010.
Aveti în poză cât valorează fiecare județ din România (valoarea din 2011).

După Bucureşti, cel mai bine la acest capitol stă Ilfov cu 2.796 lei, şi, la mare distanţă, judeţul Timiş, care s-a apropiat de 2.000 de lei pe cap de locuitor.

Cel mai bine finanţată, şi omogen, este partea de vest a ţării. Cu excepţia Maramureşului, toate judeţele din Ardeal şi Banat stau în jurul mediei naţionale, deasupra ei, în cele mai multe cazuri.


De asemenea, după Bucureşti, cel mai bine la capitolul bani primiți de la buget stă Ilfov cu 2.796 lei, judeţul Timiş, care s’a apropiat de 2.000 de lei pe cap de locuitor. Dar cel mai bine finanţată, şi omogen, este partea de vest a ţării. Cu excepţia Maramureşului, toate judeţele din Ardeal şi Banat stau deasupra mediei naționale de 1.452 de lei a luat de la buget fiecare român în parte în 2012.

Judeţele din sudul României au avut parte de cea mai slabă finanţare. Dezastruoasă în unele cazuri. Afară de cele două judeţe din Moldova, aici sunt toate celelalte care au primit de la bugetul de stat sub 1.200 de lei pe cap de locuitor – Ialomiţa, Teleorman, Dolj şi Dâmboviţa. Putem astfel observa că toate județele primesc sume pe cap de locuitor cuprinse între 1104 lei (Ialomița) și 1971 lei Timiș, printr’o politică bugetală destul de echilibrată dacă luăm în discuție și aportul adus la nivel național de județe la buget.

Veniturile bugetului Romaniei pe fiecare judet in 2013

În fruntea clasamentului celor mai mari contribuabili la bugetul României, după bucureşteni (30,4 mld lei), pe locul al doilea, la foarte mare distanţă, vin constănţenii, cu aproape 6 miliarde de lei plătiţi în 2013. Top 5 e completat de Cluj, Ilfov şi Timiş.

Iată cum arată topul pe judeţe (milioane lei):

1. Marii contribuabili cu 79.459 milioane lei,  sunt, în general, firme de mari dimensiuni care activează cele mai multe dintre ele la nvel național. Sunt 2.500 în toată ţara, iar contribuţiile lor la buget sunt contabilizate separat şi nu apar în dreptul judeţului în care activează.

2. Bucuresti 30.416 milioane lei fără marii contribuabili

Adică de 10 ori cât Brașov, de 15 ori cât Mureș, de 30 de ori cât Harghita. Așadar, mitul că vreun sudist trăiște de pe urma vreunui minoritar maghiarofon, sau alogen separatist, cade definitiv în fața acestor cifre.

3. Constanta 5.968
4. Cluj 4.322
5. Ilfov 3.960
6. Timis 3.857
7. Prahova 2.974
8. Brasov 2.677
9. Iasi 2.350
10. Bihor 2.237
11. Arges 2.167

12. Mures 2.012

13. Dolj 1.925
14. Sibiu 1.884
15. Arad 1.804
16. Galati 1.735
17. Hunedoara 1.461
18. Bacau 1.439
19. Suceava 1.412
20. Maramures 1.297
21. Alba 1.103
22. Satu Mare 1.059

23. Neamt 1.051
24. Harghita 1.048
25. Dambovita 1.034
26. Buzau 1.031
27. Valcea 959
28. Olt 908
29. Braila 864
30. Gorj 810
31. Botosani 793
32. Vrancea 764
33. Vaslui 709
34. Bistrita 708
35. Covasna 680
36. Caras Severin 654
37. Giurgiu 619
38. Ialomita 611
39. Salaj 600
41. Tulcea 579
42. Teleorman 575
43. Mehedinti 520
44. Calarasi 516

Amatorii de autonomii regionale ar trebui să sape mai adânc și fără a dezinforma, pentru un argument valid, pentru că situația economică în viitor a țării nu le va da motive de liniște pe tărâm economic. Nici în următorii 2 ani situația nu le va da apă la moară, decalajul între „Regat” și județele ”transilvane” se adâncește, dar nu pentru că cineva dorește așa ceva subteran, cum poate ar crede cârcotașii patrihoti, ci pentru că acesta este ritmul de dezvoltare actual, absolut natural.

Nu dorim ca din aceste statistici cineva să tragă concluzia total eronată, că încercăm a creea o prapastie între regiuni. Încercăm o analiză la îndemana oricui are răbdarea să studieze oleacă site’ul Comisiei Nationale de Prognoză, ce are la bază datele INS, date ce sunt trimise și cunoscute și de Bruxelles. Așadar se prognozează ca la finele anului 2016, România să atingă suma încasată la nivel național de 734,733 miliarde lei, cu 178,025 miliarde mai mult decât la finele anului 2011.
Bucureștiul să înregistreze cifra de 167,44 miliarde lei.
Dar pentru a demonta întreaga construcție de neadevăruri și aberații, celor ce se bazeazî pe ”argumente” economice, în tentativa lor de a creea un stat independent în Transilvania, iată prognoza încasărilor în 2016, în toate cele 16 județe: 237,569 miliarde lei, cu o medie de 14,8 miliarde /judet.
În „Regat” situația se modifica astfel: 497,164 miliarde lei în cele 25 de județe și București, cu o medie de 19,122 miliarde / județ. Oricine poate vedea cu ochiul liber și neinfluențat de propaganda separatiștilor, diferențele.
În concluzie, adepții ideii eronate și aberante că românii din vechiul regat trăiesc pe spinarea ardelenilor, trebuie să argumenteze cu cifre reale și nu cu lozinci otrăvite. Cu muncă și inteligență aceste cifre seci pot fi îmbunătățite, într’atât cât să fie resimțite cu adevărat în nivelul de trai al fiecărui român si nu căutat în segregaționism.

Sursă: economica net

Citiți și: CUM DEZINFORMĂM ROMÂNII CA SĂ ADERE LA IDEEA FEDERALIZĂRII

#Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬