CULTURA CUCUTENI, SPAȚIU DE ETNOGENEZĂ AL GEȚILOR


Peninsula Balcanică este considerată Europa Veche, și teritoriul cu cea mai densă populație a Lumii Vechi. Așa cum de 26 de ani pleacă românii (geții moderni) spre vest, așa au plecat și acum 5000-5500 de ani, sau 1600-1700 de ani. Patru milioane din 23 de milioane reprezintă 15-20 % din totalul populației, deci putem spune că niciodată acest spațiu nu a fost golit de populație.
Dar din acest spațiu nu au plecat numai spre vest, cum au fost în trecut italo-celții, ci și spre est (massa-geții), sau spre sud (hitiți, troieni, odrisi), sau spre nord (hiperborei, geatsi, samo-geți) pe măsură ce ghețarii s’au retras.
Teoria kurganelor se susținea pe o ipotetică invazie a păstorilor de la șes, a unor războinici înarmați ”până în dinți” și care presupunea o exterminare în masă a membrilor civilizațiilor dunărene locale. Multă vreme s’a crezut că civilizaţia neolitică a încetat datorită sosirii unor valuri de migratori din zonele de stepă. Or așa ceva este foarte greu de admis că s’a întâmplat.

Ce invazie poate fi aceea care durează sute de ani?
Această ipoteză era plauzibilă înainte de ”revoluţia radiocarbon” când datorită aprecierii greșite a intervalului mic de timp, conform datelor de atunci, dintre sfârşitul epocii neolitice şi începutul epocii bronzului, s’a elaborat un astfel de scenariu. Azi, datele antropologice existente nu mai pot susţine o asemenea ipoteză lansată prin anii ’60 de Marija Gimbutas.
Dimpotrivă, trebuie să gândim că tocmai contactul temporal al acestor populații a dus treptat la un schimb reciproc de informație care în final a precipitat o revoluție tehnologică.
Acum se știe cu certitudine că parte din populațiile neolitice au rezistat în vetrele vechi, acestor schimbări specifice epocii bronzului, altele s’au mutat făcând loc noilor veniți.
Populația era în creștere, erau nevoi de creștere a volumului de alimente, se începuse crearea de orașe, acumularea de averi prin producerea obiectelor de podoabă, arme și unelte. Se crease premizele unor mișcări de clasă, între cei fără mijloace sau averi, și cei care le aveau pe toate.
Dacă alături de acești factori o schimbare climatică, de secetă prelungită a avut loc acum 5500 de ani, care a obligat oamenii să renunțe la modul de viață eminamente agrar, spre un alt mod de viață cu așezări mai restrânse și cu o economie croită pe păstorit, minerit și meșteșuguri, atunci mai ușor acceptăm faptul că nu a existat nicicum un cataclism sau vreo invazie, ci doar nevoia de supraviețuire și adaptare la noile condiții socio-climatice.
Astfel, pe lângă meşteşugari, se constată existenţa unei pături războinice şi chiar a unei tagme preoţeşti incipiente. Surplusurile de produse au favorizat acumularea de bunuri, ceea ce a determinat, în mod firesc, şi intensificarea conflictelor intercomunitare, dar și necesitatea asigurării securității acestor averi și ale proprietăților, prin întărirea așezărilor cu fortificații. Bogăţiile acumulate au asigurat acestor războinici o poziţie privilegiată, transformându’i într’o castă gentilico-tribală, cu rol determinant în luarea deciziilor şi în conducerea comunităţilor.
Povestea cu limbile indoeuropene, e o teorie precum este și aceea a kurganelor Marijei Gimbutas.
Să ne închipuim o altă variantă: contactul prelungit dintre două populații cu ritualuri diferite. O populație neolitică care era organizată matriarhal, a haplogrupurilor I(I1+12)+EV13+J(J1+J2)+G2a care stăteau la baza vechilor culturi dunărene, și grupa R1 ce era organizată patriarhal. Poate tocmai acest echilibru între R1 (R1a+R1b) = 29% și I (I1+I2) = 33%, care se regăsește azi în spațiul carpato-dunărean, a dus acum 5000-5500 de ani la acea simbioză ce a contribuit la trecerea spre epoca bronzului.
Pătrunderea în arealul haplogrupurilor carpato-dunărene a grupurilor R1(R1a+R1b) a produs tulburări printre populaţiile agricole sedentare, Cultura Cucuteni fiind cea mai expusă în drumul acestora spre sarea atât de necesară animalelor și care se găsea din abundență la poalele Carpaților, dar și a minereurilor care se foloseau la confecționarea armelor. Apoi chiar populația cucuteniană la rândul ei, a fost antrenată în mişcări cu caracter migrator, odată ce se cunoaște dispariția orașelor cucuteniene, ducând în final la un echilibru populațional prin mărirea prezenței haplogrupului R1 în masa băștinașilor I.
S’au produs, astfel, aceste amestecuri de populaţii între noii veniţi şi comunităţile autohtone, punându’se bazele unor noi populații.

Acest proces de restructurare etnică şi lingvistică a cuprins un spaţiu imens întinzându’se din Carpați până în India prin triburile indo-ariane şi ajungând până în vestul Europei, prin italo-celți.
Deși în istoria scrisă se trece foarte ușor peste acest declic istoric, el trebuie reviziut și aprofundat, pentru că pe teritoriul României din amestecul acestora au luat naştere triburile getice care sunt responsabile de făurirea epocii bronzului, despre care avem dovezi prin descoperirile încadrate în culturile Folteşti-Cernavodă II, Cernavodă I şi III, şi Coţofeni, caracterizate în special prin morminte plane sau tumulare, cu schelete chircite, presărate de regulă cu mult ocru roşu. Acesta este alt element de echilibru al noii societăți transferat și în ritul funerar, fiind adoptată și înhumarea, pe lângă incinerarea aplicată în neolitic, ambele cu o mulţime de subtipuri şi variante, în funcţie de tradiţia grupurilor sociale respective şi de statutul social al defuncţilor.
Din acest mix cultural-lingvistic iau naștere cel mai probabil ramura centum pe care R1b o duce în vestul Europei, iar spre est R1a preponderent cea din ramura satem. În spațiul carpatic rămân noii stăpâni, geții care se constituie într’o ramură de mijloc care face trecerea dintre cele două linii lingvistice satem-centum.
Am putea să le identificăm și etnic. Ramura celtică, care este preponderent R1b, cu ramura limbilor celtice, un hibrid spre nordul Munților Alpi între R1b+R1a+I1 pentru ramura germanicilor și ramura limbilor germanice. Iar mai spre est cu R1a preponderent azi în ramura balt0-slavilor și a limbilor balto-slavice.
Poate că noi românii avem multe cuvinte rămase din perioada când s’a definitivat un limbaj în culturile carpato-danubiene și de când apar primele dovezi scrise ale limbajului. Ca o limbă să fie vorbită avem nevoie de o populație, iar cum la noi există un echilibru dintre cei mai vechi europeni amestecat cu R1 pentru care deocamdată avem mai multe teorii despre originea sa, putem considera că limba română este un hibrid. Acest hibrid poate fi considerat tocmai limba de mijloc, sau limba de legătură dintre ramurile considerate satem și centum.

Teritoriul în care s’a dezvoltat Cultura Cucuteni este suficient de generos pentru a permite dezvoltarea câtorva dialecte așa cum este propusă mai sus, la începutul primului mileniu d.Hr.

Spațiul de contact este cel descris mai sus la est de Carpați și Gurile Dunării, pe arealul culturilor Cucuteni-Hamangia-Gumelnița pentru linia satem, dar și în Bazinul Dunării și pe spațiul culturii Turdaș-Vinca, pentru linia centum.
A fost oare linia Carpaților o punte de legătură dintre aceste două ramuri lingvistice?

Azi ea nu mai este aici, s’a mutat mai la vest, grupa satem câștigând spațiu vital în ultimul mileniu.

Citește și: ETNOGENEZA, CONTINUITATEA ROMÂNILOR ȘI PALEOGENETICA

sau GEȚII SUNT UN REZULTAT AL AMESTECULUI DINTRE PROTO-GEȚII R1 ȘI PELASGII CUCUTENIENI I2

Vatra Stră-Română‬Dacii‬Geții‬Pelasgii‬Dacia ‬ROMANIA‬

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;CULTURA CUCUTENI, SPAȚIU DE ETNOGENEZĂ AL GEȚILOR&8221;

  1. Pingback: UN MEGA-TEMPLU DE ACUM 7000 DE ANI, ÎN LEAGĂNUL CIVILIZAȚIEI AGRARE CUCUTENIENE | Vatra Stră-Română

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s