DANIEL ROXIN, NECONVINGĂTOR ÎN ÎNCERCAREA DE A MENȚINE ÎN CIRCULAȚIE TERMENII: DAC, DACI, DACIA

Locația Dacia

Daniel Roxin într’un articol pe situl, adevăruldespredaci.ro spune:

”În ultima vreme am fost bombardat cu mesaje de câteva persoane supărate, destul de radicale, care pretindeau că numele de DACI este doar o invenție romană și că ar trebui să nu îl mai folosesc, singurul și adevăratul nume al strămoșilor noștri fiind acela de GEȚI. A fost inutil să argumentez că de fapt GETO-DACII ar fi cea mai corectă și cuprinzătoare numire a strămoșilor noștri, atâta vreme cât ei erau numiți de antici atât daci, cât și geți. Oamenii respectivi ”știau” adevărul, deci ”nu era loc de întors”.
Și pentru că sunt și alții care cochetează cu această idee periculoasă, vă prezint tuturor un citat dintr’un istoric roman de origine greacă – Dio Cassius – autor al lucrării ”Istoria Romană”, lucrare scrisă în secolul II d. Chr. și care este cel mai important izvor de informații despre războaiele dacilor cu romanii din vremea lui Decebal. Iată ce spune izvorul istoric:

”Eu numesc acest popor daci, DUPĂ CUM SE NUMESC ȘI EI, și precum îi numesc și romanii, cu toate că știu că unii greci îi numesc geți, pe drept sau pe nedrept…” (Istoria Romană, LXVII,6)

Deci, rămâne cum am stabilit!
Cam asta spune Daniel Roxin crezând că dacă o spune el, gata s’a epuizat subiectul, și nimeni nu mai are nimic de spus.

Dar de ce ar rămâne așa?

De când Daniel Roxin a devenit o autoritate în materie de istorie sau de atribuiri de etnonime strămoșilor noștri? Ce lucrare de maximă importanță pentru poporul român îl recomandă ca să stabilească adevărul despre strămoșii noștri?

Dio Cassius (născut 155 sau 163/164 – d. după 229 d.Hr) a trăit în perioada ocupației romane a teritoriului de mărimea a câtorva județe de azi, Dacia Romană. Este de presupus ca locuitorii provinciei să fi fost numiți daci, fie că erau legionari romani, membrii ai administrației romane, sau simpli geți înrobiți, pentru a se identifica cu provincia de origine, așa cum și geții din provincia Tracia, să fi fost numiți traci, ori celor din Macedonia, macedoneni, dar nu referindu’se la etnia lor, ci strict la provincia de care aparțineau. Tot la fel azi numim oltenii, ardelenii, dobrogenii după regiune, dar nimeni nu le confundă etnia de român, cu apartenența regională.

În definitiv cum puteau fi numiți locuitorii coloniei Dacia? Nu daci?

De ce le’am nega geților etnia, dacă o parte din ei au fost vremelnic robiți?
În aceeași logică trebuie reamintit și că geții și’au numit capitala spirituală SarmiGETuzo, nicidecum SarmiDACuzo. În consecință romanii au ocupat un teritoriu din Terra Getarum, adică Țara Geților, și au botezat’o Dacia, iar pe locuitorii lor Daci, indiferent că ei vorbeau limba getică sau limba sarmatică soră, prezente în acel areal al geților și sarmaților.

Daniel Roxin consideră că a argumentat suficient atunci când a descoperit un citat de’al lui Dio Cassius, pentru a conchide că:

<< Oamenii respectivi ”știau” adevărul, deci ”nu era loc de întors.”>>

Și cu asta am rezolvat dilema?

Se face că uită, însă, că acest Dio Cassius a trăit între 155 sau 164 până în 229 d.Hr după înființarea Coloniei romane Dacia, deci contemporan cu ”dacii” imperiului roman. Cu alte cuvinte, pe vremea lui cei din Colonia Dacia își spuneau daci absolut natural, așa cum cei din Colonia Tracia își spuneau traci.

Dio Cassius fost un istoric recunoscut de Imperiul roman și a publicat o istorie a Romei (Romaika) în limba greacă, în 80 de volume, începând cu venirea lui Enea în Peninsula Italică, fondarea orașului, și ajungând până în anul 229, acoperind astfel o perioadă de 983 ani.

Din cele 80 de cărți, scrise de’a lungul a peste 22 de ani, majoritatea au ajuns până la noi sub formă întreagă sau fragmentară. În ce măsură interpolările au schimbat textul original este greu de spus și sunt încă multe dispute pe această temă. În cărțile 67 și 68 descrie războaiele purtate între geți și romani.

Păstrarea unui număr atât de mare din scrierile lui Dio Cassius, deși nu a fost un scriitor însemnat pentru partea occidentală a Imperiului Roman (și, apoi, a Europei Apusene până prin secolul al XVIII-lea) s’a datorat faptului că a devenit ceea ce se numea ”scriitor canonic” în Imperiul Roman de Răsărit (bizantin), dar întreaga sa operă poate fi pusă sub semnul incertitudinii.

Tucidide nu spune adevărul, când afirmă că Geții erau ca scyții?

Tucidide, 460 – 395 î.Hr., datorită influenței sale în regiunea tracică, având și posesiuni în zonă, a fost trimis ca un strategos (general) la Thasos în 424 î.Hr.:

”Începând prin urmare cu Odrișii, el percepe în primul rând acei traci care locuiesc pe această parte a munților Haemus și Rodopi, la fel de mult, pentru că erau în proprie stăpânire, până la țărmul Mării Negre (Euxin) și Hellespont. Apoi dincolo de Haemus el percepe GEȚI, toate neamurile dintre Ister și Marea Neagră. GEȚII și oamenii din acele părți sunt vecinii scyților și sunt îmbrăcați ca scyții, toți sunt arcași călare. De asemenea, el a atras în continuare mulți dintre acești scyți care locuiesc în munți și sunt în state libere, toți spadasini, și sunt numiți Dii, din care cea mai mare parte sunt în munții Rodopi, pe unii i’a angajat, iar unii au mers ca voluntari.”

Traducerea în engleză a lui Tucidide este realizată de Thomas Hobbes de Malmesbury, Istoria Războiul Peloponesiac, Londra, Bohn, 1843.

Așadar, unde sunt dacii înainte de Hristos?

Dar Cato Maior, știa adevărul?

Cato Maior sau Cato cel Bătrân (234-149 î.Hr.) în lucrarea sa Origines (Întemeieri) elaborată spre bătrânețe scrie despre strămoșii noștri următorul Adevăr, cu 250 de ani înaintea denumirii vreunui teritoriu de pe pământ, Dacia, sau vreo referință atribuită vreunui get, ca fiind dac:

”Getae etiam ante roman conditam heroum suorum res praeclare gestas carmine conscriptas ad tibiam cecinerint; quod multo post tempore a romanis factitatum.”

Adevărul ajuns la noi de la cinstitul roman sună așa:

”Chiar şi Geţii mai înainte de fundarea Romei îşi cântau (acompaniaţi) la fluiere faptele preastrălucite ale eroilor lor scrise în versuri, lucru pe care Romanii l’au făcut mult mai târziu.”

Din aceste spuse ale cinstitului roman trebuie să ne intre în cap odată pentru totdeauna că pe la mijlocul secolului ll î.Hr., dar și în următoarele, romanii ne spuneau încă GEȚI, iar numele de ”dac” a apărut mai târziu în scrierile lor și nu putea fi numele identitar al strămoșilor noștri.

De asemenea, Epictet, nu spunea adevărul?

Geții erau Geți și în sec. II d.Hr., inclusiv în timpul războaielor Geto-romane !!!

”…Din această ignoranță a fost că atenienii și spartanii s’au certat cu alții, iar thebanii cu ambii; regele persan cu Grecia, iar macedonenii cu ambii; și acum romanii cu GEȚII”, Epictet, Discursuri.

Originea și viața lui Epictet din Hierapolis (Frigia) este puțin cunoscută. Se crede că s’ar fi născut pe la anul 50 d.Hr., ca fiu al unui sclav, al lui Epaphroditus, un soldat din garda lui Nero. Epictet a fost eliberat și a devenit elevul lui Musonius Rufus.

Mai târziu el în­suși devine profesor de filozofie, reprezentând stoicismul nou mai întâi în Roma, apoi, fiind alungat de către Domițian (94 d.Hr.) în portul Nicopolis în Epir, unde el și moare în anul 120 d.Hr.

 De remarcat că exonimul de ”daci”, atribuit geților și toponimul Dacia, nu era încă folosit pe scară largă în epocă printre cartografi și geografi.
Geograful roman Pomponius Mela propune o hartă unică a lumii (harta de mai sus) în 43 d.Hr. împărțind Pământul în cinci zone, din care doar două erau locuibile. Ceea ce este interesant pentru noi, Mela îi numește pe geți, ISTRICI, oamenii Istrului, adică ”DUNĂRENII”, care trăiau pe ambele maluri ale Dunării.
Apare în schimb pe hartă și provincia romană Thracia, care a fost creată în anul 46 de împăratul Claudius, după denumirea dată de greci regiunii de la nordul Mării Egee, și care după înfrângerea lui Mitridates VI Eupator în al treilea război Mithriadic  (74-63 î.Hr) era deja în sfera de influență a Romei, deci o colonie clientelară a imperiului așa cum va deveni și teritoriul ocupat la nord de Dunăre.

 

Revenind la subiect, este lesne să ne explicăm de ce provincia ocupată la nordul Dunării a fost numită Dacia să fie impusă în circulație denumirea coloniei romane, iar toate referirile  la locuitorii acestei regiuni să fie numiți daci, fie că erau cetățeni romani naturalizați, fie geții rămași, ori cei înrobiți sau înrolați în legiunile imperiale.

În concluzie, dacii sunt în fapt geții înrobiți, dar și geții cetățeni ai imperiului, de aceea e impropriu a se menține și a se insista pe termenul de ”Dacia” ca toponim getic sau de ”dac” ca endonim al neamului antic străbun, deoarece acest exonim reflectă și amintește de ocupația romană  dintr’un teritoriu delimitat, nicidecum identitatea geților de pretutindeni.

De reamintit că Geții Carpatici de’a lungul vremurilor au fost numiți sau botezați și goți, apoi blachi, vlahi sau valahi, nu doar daci.

De asemenea, termenul de ”dac” este specific și menționat cu predilecție în spațiul carpato-dunărean, pe când Get este răspândit și întâlnit în toată Europa. Acest etnonim îl întâlnim de la Atlantic până dincolo de Urali: getuli (Africa de Nord), iler-geți, indi-geți (în Iberia), myso-geți, tissa-geți (nordul Mării Getice), sar-geți (Sar-Geția), tyra-geți (Nistru), samo-geți (Sarmația), geats (Scandinavia), massa-geți (Marea Caspică râul Araxes), yuezhi (Nordul Chinei), andigeți (sudul Dunării-Sava), brigeții sau brigii (Brigeția-Panonia), jats (India), jeds (Egipt) etc.

Unde mai întâlnim în Europa sau Asia numele neamului lor dus de daci? Nicăieri!

Pe când etnonimele geților oricine le poate verifica pe Google. Iată o listă:

GEȚII EURO-INDIENI (INDO-EUROPENI)

Suetoniu vorbește de regii regatului ”Getarum”: ”Cosoni Getarum regi” și ”dein Cotisio, regi Getarum”.

Geți https://ro.wikipedia.org/wiki/Ge%C8%9Bi

Tyra-geți https://ro.wikipedia.org/wiki/Tyrage%C8%9Bi

Massa-geți https://ro.wikipedia.org/wiki/Masage%C8%9Bii

Tissa-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Thyssagetae

Iler-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Ilergetes

Indi-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Indigetes

Geați https://en.wikipedia.org/wiki/Geats

Samo-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Samogitians

Sarmogeți (sarmogetae) https://books.google.ro/books?id=Rx1YAAAAcAAJ&pg=PA62&dq=sarmogetae&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiS0s6Ate3SAhXEbZoKHUZ_B70Q6AEIGjAA#v=onepage&q=sarmogetae&f=false

Sargeți https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarge%C8%9Bi

SarmoGeți (Samaiten) https://books.google.ro/books?id=X8YHiRyVuzEC&pg=PA62&dq=sarmogetae&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiS0s6Ate3SAhXEbZoKHUZ_B70Q6AEIITAB#v=onepage&q=sarmogetae&f=false

Getuli https://en.wikipedia.org/wiki/Gaetuli

Goți https://en.wikipedia.org/wiki/Goths

”Apoi, în timpul domniei la goţi a lui Buerebista, a venit în Goţia Deceneu, pe vremea cînd Syla a pus mîna pe putere la Roma. Primindu’l pe Deceneu, Buerebista i’a dat o putere aproape regală. După sfatul acestuia goţii au început să pustiească pământurile germanilor pe care acuma le stăpânesc francii”, Jordanes.

Jeți https://en.wikipedia.org/wiki/Jat_people

yuezhi https://en.wikipedia.org/wiki/Yuezhi

Myr-geți, Pien-geți, Thussa-geți, Tyran-geți https://books.google.ro/books?id=HzNDAAAAcAAJ&pg=PA311&lpg=PA311&dq=myr+getae&source=bl&ots=ND7S16_mA4&sig=DxcBfwNj_mnTDuDKwIyo3hSqUmE&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwifjpeDndDRAhWTF8AKHbtWCqAQ6AEIHTAA#v=onepage&q=myr%20getae&f=false

Myso-geți, An-geți și multe alte forme corupte mai există printre așa-zisele popoare menționate de așa-zișii ”istorici” de’a lungul vremurilor.

La aceste ”neamuri” care erau doar unul singur, și care a dus etnonimul geților în forme diverse peste tot în Europa, Asia și Africa, se adaugă neamurile care fac parte din același mare grup genetic R1: cimerienii, celții, hitiții, troienii (tracii), brigii (frigienii), ilyrii, dorienii, aheii, lydienii, odrysii, macedonenii, arienii (iranienii), toch-arienii, scyții etc..

Despre universalitatea getică se vorbește extrem de puțin. Justificat, evident…..
Cărui popor european și nu numai, i’ar conveni să recunoască public că se trage din geții carpatici, iar ca eroi antici îi au pe Boerobisteo (Burebista), Dacibală (Decebal),
Dromichto (Dromichete), sau alții ca ei?
 Se consideră că dioceza din evul mediu cu numele Dacia din Danemarca de azi, ar reprezenta un argument. La fel, etimologiile lui deutsch și dutch, reprezintă pentru unii un element de legătură cu dacii, dar din perspectivă religioasă, a câtorva dioceze catolice care întărește argumentul că sunt de concepție papală, și mai puțin de sorginte etnică a geților.

De remarcat și faptul că nu dacii au îngenuncheat imperiul roman, ci goții lui Alaric, adică geții rebotezați astfel pentru a se respecta Damnatio Memoriae impus lui Geta, fratele ucis de Caracalla, și pentru a fi scos din memoria societății romane.

Inscripție de marmură, cu condamnarea memoriei lui Geta, fiul lui Septimius Severus, roman, 193-211 d.Hr. din Roma, Italia

DAMNATIO MEMORIAE (scos din memoria societății) pentru GETA, GETES, GETICUS, GETI, etc., duce la apariția după 238 d.Hr. a termenilor GOTHICUS, GOTHI, etc. pentru a se face referință la populația nord-dunăreană.

Cum altfel să faci uitată amintirea unor dușmani, decât vorbind despre ei ca fiind alții sau nepomenind deloc de ei?

Inscripția a fost dedicată de către Antonius, care era un libertus sau sclav eliberat, și comemorează astfel întoarcerea în siguranță a împăratului Septimius Severus (a domnit între 193-211), soția sa Julia Domna și copiii lor Caracalla și Geta. Numele Geta și Plautilla (soția lui Caracalla) au fost șterse (vezi foto de mai sus) după asasinarea lui Geta și executarea Plautillei ca urmare implicării ei în comploturile împotriva lui Caracalla.

Caracalla și Geta erau rivali și încercarea lor de a împărți, mai degrabă decât a partaja imperiul după moartea tatălui lor a fost doar parțial dejucată de mama lor. În 211 Geta a fost ucis de Caracalla, conform unor rapoarte în brațele mamei sale.

Geta, Plautilla și alții au suferit Damnatio Memoriae; numele lor au fost radiate de la toate înregistrările și inscripțiile oficiale, statuilor și toate imaginile din ele au fost distruse.
Acest proces era o soarta din cele mai groaznice ce i se putea oferi unui roman, ca să’l scoată din memoria societății.

În mod ironic (în fapt o ipocrizie politică a acelor vremuri), popularitatea lui Geta la nivelul poporului roman și în armată i’a fost asigurată tocmai datorită ceremoniei oferită de Caracalla, când a trebuit să’i asigure o înmormântare decentă fiind îngropat pe Via Appia lângă Roma.

Deși aparent Damnatio Memoriae, nu are nicio legătură cu neamul getic, pentru că nu cenzura direct neamul getic, acesta este momentul când din ce în ce mai rar apar citări despre poporul getic în documente oficiale fără repercursiuni asupra celor care aveau astfel de scăpări. Reținerea istoricilor de a’i mai pomeni pe geți în acea perioadă are legătură totuși cu consecințele nefaste care s’ar fi abătut asupra celor care nu respectau interdicția. Iar găselnița prin înlocuirea cu termenul got a asigurat salvarea de la uitare a poporului get prin înlocuirea literei e cu o , ca și cum se vorbea de un alt popor. Să ne amintim doar găselnițele poeților, scriitorilor, scenariștilor noștri din perioada ”epocii de aur”, celebrele șopârlițe  pentru a fenta cenzura vremurilor.

Acest ”popor nou” le va aduce în mod cu totul ironic, destrămarea imperiului, în final.
De ceea ce le’a fost teamă, nu au scăpat. Decebal la nici 300 de ani fusese răzbunat, de Alaric, Cniva, Teodoric și alți conducători geți, rebotezați de ”istorici”, goți, și care s’au înstalat la Roma. Astăzi sunt încă ”istorici” care consideră acest prag al istoriei, ca unul de confuzie, în mod cu totul intenționat, din ignoranță, ori și mai rău, din prostie în cea mai pură stare.

De ce să fie azi contribuția geților la cultura și istoria Europei, minimalizată, restrânsă sau negată de acești bastarzi? Cu ce erau mai puțin ”barbari” goții, vandalii sau geții cu bărbile lungi numiți și longo-barzi sau lombarzi? Care este diferența dintre un get sau got, pe scara ”barbariei” închipuite și atribuită deopotrivă, atât timp cât cunoaștem contribuția goților la cultura europeană și pe care o admirăm și în mileniul trei?

Așadar, argumente pot fi aduse în sprijinul atribuirii etnonimului de ”dac” strămoșilor noștri, dar cu prisosință în perioada ocupării teritoriului ce va deveni provincia romană Dacia Traiană, dacă dorim să fim riguroși cu realitățile antice. Nici mai devreme, dar nici mai târziu.

De asemenea, Moesia, Tribalia și parte din Illyria care erau alte regiuni getice au fost cu mult înainte cucerite și incluse imperiului fără a’i numi pe aceștia daci. De ce?  Simplu, acele regiuni nu au fost numite Dacia până în 270 la retragerea aureliană. Dovadă că aveau ”drepturi de copyright” asupra denumirii de Dacia a fost transferul ei în titulatura unei dioceze sud-dunărene, și cu numirea unor regiuni ca Dacia Ripensis sau Dacia Mediterranea.

Numindu’i pe geți otova ”daci” nu facem decât să aducem o mare confuzie în referințele despre trecutul nostru și așa sărac din perioada de ocupație romană, sau mai ales de dinainte de anul fatidic 106, care a moșit pentru posteritate întâia oară toponimul Dacia.

Regretul nostru este că nu ne’au parvenit și nouă opere, scrieri, poezii scrise de geți, pentru a închide gura tuturor celor care denaturează, falsifică, ascund sau defăimează memoria străbunilor. Au avut grijă destui în trecut ca aceste lucruri care mențin memoria vie a geților, să nu ne parvină.

Toate aceste scrieri dacă erau turnate în aur, așa cum presupunem, să ne mai mirăm că nu le mai găsim? Furtul, jaful acestora ar explica nu doar lipsa lor, ci și încrâncenarea urmașilor acestor tâlhari de a ascunde urmele…infracțiunilor.

Daniel Roxin nefiind nici el ferit de erori impardonabile, a contribuit la menținerea în spațiul public amintirea vie a strămoșilor noștri, la realizarea unor filme și emisiuni despre înaintașii noștri, și se află permanent pe baricadele renașterii memoriei lor, a punerii lor la locul care li se cuvine în istoria noastră. Dar, trebuie să păstrăm în același timp echidistanță față de adevăr, și rigurozitate în demonstrarea unor teorii.

Cu alte cuvinte rămâne cum stabilesc evidențele, și nu cum conchide Daniel Roxin prin această poziție. El nu are câtuși de puțin autoritate în materie și nicidecum nu poate închide acest subiect din dezbatere.

Dezbaterea va rămâne deschisă până la clarificarea ei definitivă, documentată și recunoscută de întreaga branșă a istoricilor, și nu numai.

Sursa: adevăruldespredaci.ro, perseus.tufts.edu…

Citiți și: CUM ÎI EXPLOATA ROMA, PE GEȚII DIN DACIA FELIX

sau  CUM LATINIZĂM LIMBA GETICĂ

Reclame

21 de gânduri despre &8222;DANIEL ROXIN, NECONVINGĂTOR ÎN ÎNCERCAREA DE A MENȚINE ÎN CIRCULAȚIE TERMENII: DAC, DACI, DACIA&8221;

  1. Sunt un cretin prost, de nu știu ce este cu mine.
    Îți scriu din Olanda, mă numesc Dinu Costel Linta și stau în orașul Veenendaal (NL), sunt un cotcodac tâmpit și nu sunt întreg la cap.

    Apreciază

      • Mă numesc Dinu Costel Linta am un cont de you tube numit Bau Bau-ul românofonilor și îți repet că sunt un nebun scăpat de la ospiciu și înjur pe toată lumea ca prostul.

        Apreciază

      • Sunt un cãcat bolnav sunt Dinu Costel Linta ascuns dupã un nume sifilitic Gogu, sã nu mă recunoascã lumea pe stradã sa mă scuipe intre ochi. Am ajuns disperat tare sunt un cotcodac tâmpit care fabric si cacaturi de comentare fictive pe care toteu le comntez cu imbecilitățile mele pentru că nici cã nici dracu nu mă bagã în seamã, iar cu cãcaturile mele sifilitice si cretine pe care le debitez nonstop pe net, pe you tube unde-mi spun Bau-Baul românofonilor, sunt mai turbat ca oricând si cã Dinu Costel Linta este doar prostul șef care mănâncă căcat mereu despre alții și despre tine pe unde apucă, cum a luat toate tâmpeniile după net și le consideră cotcodace. Dinu Costel Linta este un pupincurist al Vaticanului, un PSD-ist împuțit, deci ce sã asteptãm de la el?
        De semenea este un un Talmudian cretin, plagiază tot ce găsește pe net fără rezerve și spune că el le-a descoperit si apoi falsifică că ar fi cotco-dace.
        BÃ! Prosti am mai vãzut in viata mea, dar ca Dinu Costel Linta BA!
        Sunt un cãcat bolnav, schizofrenic si psihopat. Iar dacã nu mã crezi pe mine, mai întreabã si pe altii, Pãrerea mai multora conteazã mai mult decât pãrerea unuia singur. Si-asa neuronul ãla singuratic care îmi inhabiteazã craniul paleozoic monstuos nu poate pricepe nimic din ce dovedesc alții aici, iar considerând boala mea mintala atât de avansatã si ca atare ireversibilã, e clar cã mintea mea bolnavã nu va înțelege nici articolul ãsta si va cãca un alt FALS nici nu percep notiunea de ADEVÃR!
        De-aia cac numai falsuri pe bandã rulantã de când m-a cãcat mama la ea acasã în copac și am pretins ca e scris de cine stie cine cine… Cã deh.., atâta stiu, atâta fac.
        Mai mult nu mă duce neuronul ãla de tip amoeba. Asa am si înceout cãcarea pe net dându-mi singur importantã cu ipoteze tâmpitesti chiar articole intregi vomitate ca sa imi dau aere cu ele, apoi am inceput sa plagiez filmele altora, apoi mi-a fost de ajuns, ca deh… „nu aveam faimã personalã”, iar noi maimutele ne vindem si mama pe 1 leu sau 1 minurt de faimã, asa ca am început sa falsific ce am furat de la altii si sa repostez în numele meu si in varianta mea. Ca un criminal de 2 bani, Ca Dragnea, amantul meu.
        Gunoi am fost, gunoi am rãmas. Iar asta NU o spun si NU o dovedesc eu, ci toți care au auzit de mine!
        Cu tot ce fac, ce spun si ce scriu. Dar sunt prea prost ca sã înteleg asta, asa cã voi cãuta si în continuare sã mă rãzbun pe altii de aceea fac ce tocmai fac. Sunt PROST PÂNÃ LA D-ZEI SI ÎNAPOI. Irecuperabil. Lost cause. NIci màcar minte infantilã nu am (cum zicea unii nu demult când le-am arãtat mizeriile mele de imagini false fãcute de mine. Infantilismul meu, nu asta e cauza la mine, ci psihopatia avansatã, plus schizofrenismul înnascut.

        Apreciază

  2. „Dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină”
    Horațiu, marele poet roman (65 î. Chr. – 08 î. Chr.) – Odele, I, 20 (afirmație făcută cu aproape un secol și jumătate înaintea cuceririi unei părți din teritoriile ocupate de geți). Deci Horatiu ii numeste daci, iar cel ce a atasat paranteza ii numeste geti! Dar de
    ce nu daco-geti, daca tot exista atatea variabile pe geti?

    Apreciază

  3. Pingback: SARMAȚIA (SARMOGEȚIA), SCYTIA SAU DACIA? CUM AR TREBUI SĂ SE NUMEASCĂ ȚARA NOASTRĂ? | Lupul Dacic

  4. Pingback: SARMAȚIA (SARMOGEȚIA), SCYTIA SAU DACIA? CUM AR TREBUI SĂ SE NUMEASCĂ ȚARA NOASTRĂ? | Vatra Stră-Română

  5. Pingback: DACII SUNT DIN NEAMUL GEȚILOR, ROMÂNE! IUBEȘTE’ȚI STRĂMOȘII REALI! | Lupul Dacic

  6. Pingback: DACII SUNT DIN NEAMUL GEȚILOR, ROMÂNE! IUBEȘTE’ȚI STRĂMOȘII REALI! | Vatra Stră-Română

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s