Ulfila / Wulfila / Ulfilas (311-388), zis şi ”fiu de lupoaică”, s’a născut printre Geţi, la Dîrstor, în Dobrogea meridională. Getică i’a fost limba nativă şi, în plus, va învăţa greaca şi latina, care’l vor ajuta, pe lîngă educaţia retorică primită la Constantinopol, să fie consacrat episcop.
La vîrsta de 30 de ani, Eusebiu din Nicomedia îl va numi episcop, aşa cum David, la vîrsta de 30 de ani, devine rege şi profet al fiilor lui Israel.
Ulfila îşi începe acţiunea misionară într’un moment de pace constantiniană, difuzînd limitat creştinismul în satele Geţilor şi nu printre nobilii societăţii, aceştia fiind descrişi în Actele martirilor drept cei mai înverşunaţi opozanţi.
Ulfila predicînd
După doar 7 ani de episcopat, Ulfila este alungat din Geția împreună cu discipolii şi credincioşii săi, dar este primit cu onoruri, în Imperiu, cînd încă îşi exercita puterea Costanzo.
În opera ”Studi germanici”, Frédéric Ozanam şi Alessandro Carraresi subliniază că Grecii, nevăzîndu’l o lungă perioadă pe Ulfila, pe care’l considerau sfînt, au crezut că acesta se întorsese din Sinai şi i’au dat numele Moise.
Philostorgius, în ”Storia ecclesiastica” II, 5 spune că datorită predicaţiei şi conversiei la creştinism a Geţilor, Ulfila va fi onorat de Costanzo cu numele de ”novello Mosè”, adică ”vlăstarul Moise” (ceea ce însemna interpret al scrierii sacre şi mesager providenţial).
Ulterior, unii istorici vor face o paralelă între Dunăre şi Marea Roșie sau între exodul Geţilor, alungaţi din Geția si cel al evreilor spre Terra Promessa.
Ce se întîmplă în Geția?
Socrate, în ”Storia ecclesiastica” IV, 33 spune:
”Iscîndu’se un conflict intern, barbarii care trăiau dincolo de Dunăre, numiţi Goţi, s’au rupt în două facţiuni, unii sub comanda lui Fritigern, alţii sub cea a lui Atanaric. Învingînd cel din urmă, Fritigern se refugiază la romani, implorîndu’le ajutorul. Împăratul Valens comandă soldaţilor din Tracia să’i ajute pe aceşti barbari în lupta cu ceilalţi, astfel reuşesc să alunge trupele lui Atanaric şi să obţină victoria. Acest fapt i’a făcut pe mulţi dintre Geţii alungaţi să îmbrăţişeze religia creştină. Fritigern însuşi, pentru a’i mulţumi Impăratului, s’a convertit la creştinism şi i’a incitat pe ai săi să facă acelaşi lucru. Din această cauză, mare parte a Goţilor au aderat la noua credinţă, pe de’o parte pentru că au fost împinşi de Impărat, pe de alta, datorită predicii lui Ulfila.”
Bruzen de la Martinière spune că, în momentul în care Valens le permite să treacă Dunărea, în Dobrogea meridională, şi să se stabilească pe malul drept al fluviului – în Moesia, pentru a’i distinge de ceilalţi Goţi rămaşi în Geția, le va da numele West-Goti, adică Visigoţi; iar pentru aceştia, Ulfila va traduce Biblia, mai puţin Cărţile Regilor, căci acest capitol conţinea evenimente de război, iar Geţii erau deja iubitori de arme şi trebuiau domoliţi.
Philostrogius spune că Ulfila a inventat alfabetul Gotic dar, pentru cine ar fi tradus el Vechiul şi Noul Testament, dacă Geţii sau Goţii nu cunoşteau această scriere?
Ulfila a avut în faţă alfabetul Getic, iar o explicaţie detaliată asupra acestei chestiuni se găseşte în operele docţilor Giunio, Zahn, Reinwald, Mareschall, Stiernhiehn şi a altora care au studiat această versiune, manuscris ce era compus iniţial din 320 de foi, astăzi rămînînd doar 188.
Ulfila 311-383, episcopul goților, ”Ulfila traduce Biblia”, gravură în lemn, Johannes Scherr, 1879 Germania (www.alamy.com)
Mallet, de asemenea, susţine că Ulfila a tradus Biblia în limba Getică, ultimele 4 litere din cele 24 fiind inventate sau, după alte păreri, modificate, pentru a exprima mai bine anumite sunete care, de altfel, erau necunoscute pronunţiei latine sau greceşti.
Revenind la Geţii expulzaţi din Geția, o dată trecută Dunărea însă, în loc să li se ofere pămînt de cultivat, raţii de grîu şi înrolarea în armata romană, aşa cum le fusese promis, ei au fost jefuiţi de romani, lăsîndu’li’se doar permisiunea, plătită cu un mare preţ, de a’şi păstra armele.
Romanii îşi vor închide deci magazinele şi le vor vinde mîncare şi lucruri dintre cele mai ieftine la preţuri exorbitante, pînă când Geţii alungaţi vor fi obligaţi să se hrănească cu cîini. Un cîine va trebui plătit însă cu un sclav, astfel că ei se văd nevoiţi să’şi ofere proprii copii pe care, prin privarea de libertate îi vor salva de la moartea prin subnutriţie.
Ulfila înconjurat de alfabetul gotic
Această dură realitate este amplificată de Flavius Lupicinus, comes rei militari al Împăratului Valens, care ia hotărîrea să’i retrimită în Geţia pe Geţii lui Fritigern, cu scopul de a’i face pe Geţi să se măcelărească între ei. Îl invită pe Fritigern la o cină fastuoasă şi acolo va încerca să’l omoare.
Acesta va fi începutul războiului gotic (376-382).
Autor: Ana-Maria Moraru
RĂZBOAIELE GETICE (GOTICE) (376–382)
Bătălia de la Salices 377 d.Hr.
Bătălia de la Adrianopole 378
Bătălia de la Thessalonica 380
Bătălia de la Argentovaria 378
Bătălia lui Frigidus 394
Războaiele gotice (402-403)
Bătălia de la Pollentia 402
Bătălia de la Verona 403
Bătălia de la Faesulae 405
Bătălia de la Moguntiacum 406
Trecerea Rinului 406
Jefuirea Romei 410
Bătălia de la 436
Bătălia din Cîmpiile Catalauniane 451
Jefuirea cetății Aquileia 452
Bătălia de la Nedao 454
Jefuirea Romei 455
Noaptea cuțitelor lungi c. 460
Bătălia de la Cartagena 461
Bătălia de la Wippedesfleot 466
Bătălia de la Ravenna 476
Bătălia de la Mercredesburne 485
Bătălia de la Soissons 486
Bătălia de la Isonzo 489
Bătălia de la Verona 489
Bătălia de la Tolbiac 496
Bătălia de la Mons Badonicus c. 497
Bătălia de la Vouillé 507
Bătălia de la Vézeronce 524
De aceastea ne vom ocupa cu altă ocazie.
Citiți și: DIN ISTORIA FURATĂ A GEȚILOR
Vatra Stră-Română Dacii Geții Pelasgii Dacia ROMANIA
Vatra Stră-Rumînă 