TEZAURUL DE LA OLĂNEȘTI

 
Tezaurul de la Olăneşti
Începutul epocii fierului între Nistru şi Prut este pus pe seama evenimentelor general-europene de “hallstattizare” a culturii materiale şi spirituale a populaţiei, fenomene demarate în ultimele secole ale mileniului al II-lea î.Hr. şi definitivate în primele secole ale mileniului I î.Hr.
În cadrul epocii fierului se evidenţiază căteva perioade mari.
1. Perioada Hallstattului Tracic este reprezentată prin culturile de tip Chişinău-Corlăteni, Saharna-Solonceni-Cozia şi Şoldăneşti-Basarabi. Pentru perioada respectivă sunt specifice vasele ceramice ornamentate cu caneluri sau incizii. O răspândire largă au avut piesele de bronz. În perioadă de hallstattizare a regiunilor de silvostepă est-carpatice, zonele de stepă erau dominate de păstori nomazi (cultura Belozerca). Printre ei, deseori, se infiltrau cimerienii istorici (sec. IX-VII î.Hr). Către mijlocul sec. VII î.Hr în regiune apar și triburile așa-zis scitice. Vestigiile culturii materiale ale acestora se găsesc preponderent în complexe funerare.
Perioada hallstattiană este importantă prin faptul că a pus bazele culturii getice care a existat în secolele VI-I î.Hr. Numărul de situri arheologice atribuite geţilor în prezent depăşeşte 250. Geţii au avut aşezări şi cetăţi fortificate cu valuri şi şanţuri. Fortificaţii au fost descoperite în diverse localităţi, din care mai reprezentative sunt: Trebujeni, Butuceni, Saharna Mare şi Mică, Stolniceni, Maşcaţi. Ritul funerar dominant era incineraţia. Cultura materială a geţilor cuprinde ceramica, unelte şi arme de bronz şi fier, fibule, brătări, oglinzi, mărgele de sticlă. Existenţa relaţiilor economice cu lumea greacă este reflectată prin descoperirea de monede şi tezaure monetare.
Întreţinerea acestor contacte cultural-economice cu populaţia coloniilor nord-pontice greceşti, începând cu mijlocul mileniului I î.Hr, se confirmă prin descoperirea în aşezări şi necropole a pieselor de import – amfore, vase de lux, podoabe de aur. Amforele greceşti constituie cea mai numeroasă categorie de piese de import. Prezenţa lor a permis evidenţierea centrelor producătoare, care exportau marfă, în special vinul şi uleiul de măsline în regiune. Colecţia amforistică a Muzeului păstrează amfore confecţionate în polisele greceşti Chios, Lesbos, Samos, Thasos, Hercaleea, Chersonesul Tauric, Sinope ş.a. Cele mai timpurii piese datează cu sfârşitul sec VI î.Hr., iar cele mai târzii – cu începutul sec. II î.Hr.
O categorie importantă de piese sud-dunărene, macedonene și grecești din colecţiile Muzeului sunt vasele de lux cu firnis negru – kantharos, kilix, skifos, bol, phishe-plate, lekithos. Cele mai timpurii sunt datate la sfârşitul sec. V î. Hr. Adevărate perle ale colecţiei Muzeului  constituie  pelike, descoperită în tumulul 1 de la Manta (cu imagini ce reprezintă subiecte mitologice ale panteonului grecesc – Afrodita, Artemis, Eros), torques de aur din tumulul 5 de la Dubăsari şi Tezaurul de la Olăneşti (foto 1). Tezaurul de la Olănești este unicat prin componența sa pentru întreaga Europă. A fost descoperit în anii 1960 și datează cu sfârșitul sec. IV î.Hr. Conține 6 coifuri, 5 cnemide și un opaiț din bronz. La momentul descoperirii tezaurului, coifurile erau puse unul peste altul și ascundeau cea mai importantă piesa din comoară – opaițul pe care este inscripționat în limba greacă o dedicatie templului Artemidei din Efes. Piesele au aparținut armatei lui Zopyrion, unul dintre conducătorii oștii lui Alexandru Macedon.

Se află în colecţia de arheologie a Muzeului Naţional de (Arheologie şi) Istorie a Moldovei un tezaur. A fost descoperit în localitatea Olăneşti, raionul Ştefan Vodă, în anul 1958 şi datează cu sfârşitul sec. IV î.Hr.

Piesele au aparţinut armatei lui Zopyrion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon, probabil numit de către ultimul guvernator fie al Traciei, fie al Pontului.

În anul 331 î.Hr., alături de treizeci de mii de oşteni, acesta a întreprins o invazie peste Dunăre, pentru a’i aduce la ascultare pe locuitorii polisului grecesc Olbia, situat pe malul drept al Limanului Bugo-Niprean, supus de Alexandru în 334 î.Hr. După un asediu nereuşit, hărţuit de sciți, cu care locuitorii Olbiei intraseră în alianţă, rămas şi fără flota, distrusă de o furtună pe mare, Zopyrion decide sa se retragă.

Înfrângerea definitivă îi este aplicată de geți și tribali, ca răzbunare pentru devastările la care s’au dedat armatele lui Alexandru în campania din 335 î.Hr. Zopyrion piere, cu cea mai mare parte a trupelor sale, în iarna dintre 325-324 î.Hr., conform opiniei arheologului G.V. Vernadski, undeva în Basarabia.
-2- - Epoca fierului şi epoca antică
În ultimele secole ale mileniului I dinspre nord-vest în regiune pătrund triburile geto-gotice ale bastarnilor, iar din sec. I î.Hr. în zona pruto-nistreană dinspre răsărit înaintează un nou val de păstori triburile samo-getice (denumirea lor latinizată – sarmatice) care în cultura lor materială au multe importuri romane.
Una din cele mai reprezentative manifestări cultural-istorice din primele secole d.Hr a fost cultura Sântana de Mureş-Cernjachov, care a fost realizată în special de triburile getice din nordul Dunării. Sunt cunoscute sute de aşezări şi necropole cu o diversitate mare a inventarului, vase de diferite forme, podoabe din aur şi argint, piese din os, sticlă, bronz şi fier.

Cu purtătorii acestei culturi preponderent getice, începe epoca marilor migraţii a popoarelor, după care vin hunii, slavii, maghiarii, pecenegii şi cumanii, mongolii ce se perindă, zăbovind mai mult sau mai puţin timp în ţinut.

Sursa: nationalmuseum.md, nmuseum.blogspot.ru

Citiți și: TEZAUR GETIC

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;TEZAURUL DE LA OLĂNEȘTI&8221;

  1. Sa intelegem ca graeci = grăesci = grăesti, numiti graeci pentru ca stiau a grăi in latina (la tine) – graiul de LA TINE si de la mine … turcii si-au luat apelativul de graeci si graeco-romani ca sa infiltreze si sa ocupe Europa .. si au reusit – 50% sunt turci! Insusi Traian avea aspect de turc la fel ca Stalin (frunte mica nasul mare)

    Apreciat de 1 persoană

  2. Interesantă postarea cu un tezaur descoperit dincolo de Prut, în Basarabia. Totul mi se pare corect în afară de limbajul utilizat – ”lumea greacă”, ”colonii grecești la Marea Neagră, precum Olbia” (cum am văzut și în alte lucrări privind cetățile Tomis, Istria, Callatis, etc.), ”amfore și alte obiecte de import”. Termenul de ”grec” este utilizat de prin secolul XV. În mileniul I BC, regiunile din zona sud dunăreană până la Insula Creta, din Asia mică, din Panonia, din nordul Dunării, din Carpați, din nordul Mării Negre, erau ocupate de populații de origine traco-getă, vorbitoare a unor limbi foarte asemănătoare cu limba latină, bine păstrată timp de aproape trei mii de ani și cunoscută de noi astăzi. Cauzele principale ale războaielor de atunci, în general fratricide, erau: jaful și supremația (nu cred că s-au schimbat lucrurile prea mult în ultimii 3 mii de ani). De altfel, acum 3 mii de ani, lumea euroasiatică, de la Oceanul Atlantic și până la bazinul fluviului Indus, precum și nordul Africii era ”ocupată” de o ”lume traco-getă”. Diferențierile s-au făcut ulterior, treptat până în zilele noastre, odată cu apariția statelor centralizate și a imperiilor, cu granițe bine delimitate în spațiile geografice mai sus menționate.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s