HARTA DIASPOREI ROMÂNEȘTI

Câţi români au plecat din ţară în ultimii 25 de ani?

Nu se știe câți sunt cu exactitate, dar cifrele vehiculate sunt cuprinse între cele oficiale undeva între 2,3 si 12 milioane. Doar pe harta de mai jos sunt prinși aproximativ 3 milioane de români cu drept de vot, și doar în cele mai reprezentative state.

Se știe cert că sunt multi, și contează pentru că oamenii aceștia gândesc, sunt incredibil de ancorați în realitatea românească și în limba română pe care nu le’au părăsit niciodată. Sunt oamenii care au părăsit România de frică, de nevoie, de sărăcie, de silă, din dorința de a da o altfel de șansa copiilor lor, de a câștiga un salariu bun sau de a trăi într’o țara mai dezvoltată, cu valori, cu repere, cu demnitate. 

Din mii de motive au plecat oamenii aceștia și mulți dintre ei speră să se întoarcă acasă intr’o zi, la familia dezbinată, ori să’și construiască o casă sau să’și deschidă o afacere în țară. Dar până atunci ei susțin lunar cu bani, sute de mii de familii rămase acasă.

 

Topul destinaţiilor preferate

Statisticile ne spun că peste 2,3 milioane de români au emigrat în ultimii 25 de ani în state precum Spania, Italia sau Germania, unde se bucură de venituri de patru, de cinci sau chiar şapte ori mai mari decât cele câştigate de cunoştinţele şi rudele rămase în ţară. Doar în ultimul deceniu ei au trimis în România peste 42 de miliarde de euro.
Ce reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS)? În jur de 2,3 milioane de români, peste 100.000 de anual, au ales să plece peste hotare după 1989. Cifrele reale pot fi însă mult mai mari.

Astfel, populaţia rezidentă a ţării a scăzut la începutul anului trecut la nivelul înregistrat în 1969, de circa 20 de milioane de locuitori. Cel mai semnificativ ”val” de emigrări s’a înregistrat în 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, principala destinaţie la acea dată fiind Spania. În prezent, cei mai mulţi români care au plecat din ţară pentru o perioadă de cel puţin un an au ales Italia.

INS:

”Pe parcursul perioadei 1989-2012 populaţia stabilă a României s’a redus cu peste 3,1 milioane de locuitori. Mai mult de 77% din sporul negativ al populaţiei rezidente (stabile) din această perioadă a fost determinat de emigraţie.”

În ultimii 24 de ani s-a consemnat şi o accentuare a procesului de îmbătrânire a populaţiei. Vârsta medie a populaţiei a urcat de la 37,8 ani în 2002 la 40,9 ani în 2013, în contextul în care persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani erau cei mai numeroşi în rândul emigranţilor, la nivelul anului 2012.
Din datele Statisticii mai reiese că numărul de emigranţi la 1.000 de locuitori a fost de 48,6, iar în 2012 acest indicator a crescut la 116,5.

Anul 2012 a marcat o echilibrare a numărului de imigranţi şi emigranţi din România, diferenţa dintre numărul acestora fiind de numai 3.000, în condiţiile în care în 2007, considerat vârful plecărilor în străinătate, aceasta a fost de 458.000 de persoane.

Cum arată economiile statelor în care au plecat românii

Dacă în 2008, cei mai mulţi români s’au orientat către Spania, patru ani mai târziu, cea mai căutată destinaţie în rândul românilor care au ales să plece din ţară a fost Italia (46% din total).
Totodată, numărul românilor plecaţi în Germania a crescut în intervalul 2008-2012, de la 5% din totalul emigranţilor, la 7%, potrivit informaţiilor din raportul Statisticii.

În 2012, pe lista statelor alese de tot mai mulţi români a apărut şi Marea Britanie, care şi’a „adjudecat” 4% din totalul emigranţilor din România.


Nivelul de trai al principalelor state alese de emigranţii români este superior celui de aici, însă economiile statelor în cauză au performat mai slab în ultimii ani, în special Spaniei, unde şomajul a crescut îngrijorător, ajungând la 26,4% în 2013, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Din statisticile europene reiese că PIB-ul pe cap de locuitor din România este la 50% din media UE, în timp ce în Spania acesta atinge 96% din media europeană. Mai bine o duc locuitorii din Italia, unde productivitatea este de 101% din media UE, şi cei din Germania, unde PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 123% din media europeană.
În medie, un român plecat în Germania câştigă de şapte ori mai mult decât veniturile medii anuale ale unui rezident român. Totodată, românii plecaţi în Italia câştigă de cinci ori mai bine, iar cei stabiliţi în Spania de patru ori mai mult, reiese din datele Eurostat.

Principalii indicatori economici ai statelor în care au plecat cei mai mulţi români

Românii din străinătate au trimis 42 de miliarde de euro în ţară

În ultimii zece ani, românii din străinătate au trimis în ţară în jur de 42 de miliarde de euro, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).
După izbucnirea crizei financiare, sumele transferate au început să scadă substanţial.

Astfel, în 2009, acestea s’au redus cu 34,8%, la 4,3 miliarde de euro, faţă de 6,6 miliarde de euro cu un an înainte. Banii trimişi acasă au continuat să scadă până în 2012, când s’a înregistrat o uşoară revenire, însă trendul negativ s’a reluat în 2013.
În prima lună a acestui an, remiterile au fost de circa 259 de milioane de euro, în scădere cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor băncii centrale.

DIASPORA, CEL MAI MARE INVESTITOR DIN VATRA STRĂBUNĂ CONTEAZĂ?

Suma trimisă în ţară de către românii din diaspora este mult mai mare decât investiţiile străine. Datele BNR arată că în anul 2013 au ajuns la rudele din România, oficial, 3,6 miliarde de euro, dar în realitate cifra depășea cu siguranță patru miliarde. În aceste condiţii acești peste patru miliarde de euro înseamnă 2% din PIB-ul României, adică mai mult de un sfert din banii pe care îi colectează Guvernul din TVA sau jumătate din banii pe care îi cheltuie pe educaţie.
Românii care lucrează în străinătate au trimis anul trecut acasă peste 4 miliarde euro, mai puțin decât în 2012, când au expediat oficial 3,9 miliarde euro, însă mai mult decât au cumulat investițiile străine directe în țara noastră, care s’au ridicat la 2,71 miliarde euro, a anunţat Banca Naţională a României.
Pe primul loc la transferuri către România se situează:
1. Italia 925 mil. euro,
2. Germania 595 mil. euro,
3. SUA 460 mil. euro,
4. Spania 393 mil. euro,
5. Elveţia 252 mil euro,
6. Franţa 250 mil euro,
7. Marea Britanie 224 mil. euro,
8. Ungaria 128 mil. euro,
9. Austria 111 mil euro,
10. Grecia 75 mil. euro,
11. Turcia 35 mil euro,
12. Irlanda 20 mil euro etc., potrivit datelor prezentate de BNR
Vârful transferurilor bănești ale românilor din Italia a fost atins în 2008, respectiv 2,7 miliarde euro, iar în același an transferurile bănești ale românilor din Spania au fost de 2,11 miliarde euro. Economistul-şef al BNR este de părere că instituțiile bancare trebuie să’și stabilească strategii diferite în funcţie de cele trei tipologii de emigranţi. Astfel se explică schimbarea clasamentului prin profilul diferit al românilor din cele trei zone geografice mari.
Astfel, lucrătorii din Spania, Italia, Portugalia și Grecia, care sunt cei mai numeroși, sunt de regulă mai puţin calificaţi, au salarii mai mici şi, în consecință trimit bani mai puţini. Cei din Germania, Franţa şi Marea Britanie au un grad de instruire mai înalt şi expediază ceva mai mulţi bani.
Aceste două categorii de români au probabil intenţia să se întoarcă în ţară şi să înceapă o afacere sau să’şi construiască o casă, iar băncile ar trebui să aibă o strategie diferită pentru atragerea sumelor trimise de aceștia. A treia categorie este reprezentată de persoanele supraspecializate, cu masterate, doctorate, care lucrează în Statele Unite și Canada şi care trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă în ţară.
„Una este să urmăreşti un emigrant care vrea să se întoarcă acasă şi trebuie să ştii ce anume are de gând, să deschidă o mică afacere sau să’şi construiască o casă sau să’şi cumpere o maşină, altfel de strategie ai faţă de un emigrant care n’are de gând să se întoarcă şi trimite bani acasă ca să’şi ajute rudele sau copiii să meargă la şcoală”.
Potrivit unui calcul un român plecat la muncă în străinătate câştigă în medie 19.000 de euro net anual (1.600 de euro lunar) din care 2.000 de euro îi trimite în România.
”Peste 2,5 milioane de români sunt plecaţi la muncă în străinătate şi fac, când nu sunt supracalificaţi, muncile cele mai grele şi mai prost plătite.”
”Românii din străinătate nu apelează la canale oficiale pentru a’şi trimite banii şi prin urmare foarte multe tranzacţii nu sunt fiscalizate.”

Astfel, românii care muncesc peste graniţe trimit acasă peste un miliard de euro cu ajutorul şoferilor de autocare, rudelor sau prietenilor. Banii veniţi în plic sau în colete nu apar în statistici, dar specialiştii financiari estimează că ei reprezintă un sfert din suma calculată de BNR ca fiind trimisă în România din străinătate.
Mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate nu’și permit luxul să achite taxe și comisioane pentru banii pe care îi trimit celor rămași acasă.
Profilul emigrantului român
Emigrantul român are între 15 şi 24 de ani, este plecat cel mai probabil în Italia. Emigranţii câştigă în medie de patru ori mai mult decât în România şi a trimis în ţară în jur de 16.600 de euro – aşa arată, din datele oficiale, profilul emigrantului român.

Numărul femeilor plecate din ţară este cu peste 32% mai mare decât cel al bărbaţilor care au ales să emigreze.
Astfel, la nivelul anului 2012, circa 163.600 de femei au plecat din România intenţionând să stea în străinătate pentru cel puţin un an, cu peste 50.000 mai mult decât numărul bărbaţilor (circa 110.000).
Majoritatea celor plecaţi au vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani.

INS:

”Ponderea cea mai importantă a emigraţiei este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 25-64 de ani. În 2012, această grupă de vârstă reprezenta 74% din totalul emigraţiei, în condiţiile în care în 2002 valoarea indicatorului a fost de 65%.”

În ceea ce priveşte vârsta medie a emigranţilor, aceasta a crescut cu patru ani şi jumătate, de la 28,8 ani în 2002, la 33,3 ani în 2012.

Totodată, structura populaţiei rezidente s’a modificat.

Practic, numărul persoanelor tinere, de până la 24 de ani a scăzut. Astfel, dacă în 2002, circa 16% din populaţie avea între 15 şi 24 de ani, acest procent a scăzut la 12% zece ani mai târziu.

Emigrantul a fost definit în metodologia acestui studiu drept o persoană care a avut anterior reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru şi încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită pe teritoriul statului membru în cauzã pentru o perioadã care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni.

Sursa: gandul.info, gazetaromaneasca.com

Citiți și: ”ROMÂNIA ESTE O PEPINIERĂ DE GENII”, DEZASTRUL ESTE PRODUS DE CEI MEDIOCRI

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA‬

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s