”REFERENDUM” AD-HOC PENTRU RELIGIE – IATĂ CARE ESTE OPȚIUNEA ROMÂNILOR, O MARE LOVITURĂ DATĂ ATEILOR, SECTANȚILOR, ANTI-ROMÂNILOR

2.123.685 de cereri de participare la ora de religie, înregistrate până vineri, 6 martie, ora 18:00.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) a centralizat situaţia preliminară a opţiunilor exprimate de elevi sau de părinţii/reprezentanţii legali ai acestora privind participarea la ora de religie.
După ce Curtea Constituțională a decis că ora de Religie este opțională și o urmează doar cei care se inscriu, 89,75% dintre elevii prezenți în școală au fost înscriși de părinți să facă Religie la școală, potrivit unei noi raportări intermediare transmise de ministrul Educației.

Până la ora 18:00, Ministerul Educației a înregistrat în sistemul electronic 2.123.685 de cereri pentru religie, potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu. În ceea ce privește opțiunile părinților care acum își înscriu copiii în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2015-2016, peste 90% și’au înscris copiii și la Religie – este vorba despre copii care în septembrie vor începe clasa pregătitoare cu opționalul religie ales.

Situația centralizată intermediară a inscrierilor la opționalul Religie, în ultima zi de inscrieri, pana la ora 18:00, este urmatoarea:
– numărul de cereri de înscriere la religie înregistrate în sistem: 2.123.685
– numărul cererilor de înscriere, raportat la numărul de elevi: 89,75%
– Înscrierea în clasa pregătitoare în anul scolar 2015-2016: 138.663 de cereri depuse, dintre care 129.582 cereri de înscriere și la opționalul Religie, adica 93,45%

Cel mai mic număr al inscrierilor este în județul Caraș-Severin (80,4% elevi înscriși la opționalul Religie), urmat de Constanța (80,6%). La polul opus, cele mai multe cereri de înscriere la opțional au fost înregistrate până acum în Dâmbovița – 97%, potrivit datelor parțiale comunicate de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Comunicarea anterioară a ministrului Educatiei a fost pentru ora 12:00. Situația intermediară până la acea ora arăta că 88,06% dintre elevii prezenți în școală fuseseră înscriși la Religie, adică până la acea oră în sistemul electronic fuseseră introduse 2.082.476 de cereri pentru religie. În ceea ce privește opțiunile părinților care acum își înscriu copiii în clasa pregătitoare, situația la ora 12:00 era următoarea: 93,45% dintre copiii înscriși la clasa pregatitoare fuseseră înscriși de părinți și la Religie, în anul scolar 2015-2016. Cu alte cuvinte, 93,45% dintre copiii de 6 ani care încep în septembrie clasa pregătitoare o sa facă opționalul Religie.

Potrivit raportării intermediare realizate de Ministerul Educației, pe baza cererilor de inscriere introduse in sistemul electronic pana astazi, 6 martie, ora 12:00, au fost depuse 137.293 de cereri de inscriere in clasa pregatitoare, dintre care 128.300 cu optiunea de studiere a Religiei.
Amintim ca judecatorii Curtii Constitutionale au decis in noiembrie ca Ora de Religie este Optionala pentru elevi si ca face Religia in scoala doar cine depune cerere de inscriere
Ministerul Educatiei a anuntat ca elevii care vor sa faca Religia la scoala in continuare in semestrul acesta pot sa depuna cerere de inscriere pana pe 6 martie
Nu trebuie sa depună solicitare elevii care nu vor ora de Religie, pentru ca aceasta disciplina este optionala
Urmatorul pas, dupa inscrierea celor care vor religie, este ca Ministerul Educatiei sa stabileasca unde pune ora de Religie in ziua de cursuri, astfel incat sa nu interfereze cu programul normal al elevilor – atâta vreme cât Religia este optională pentru elevi.

De la Revoluția română din 1989, care a pus capăt regimului comunist din România, există 19 culte religioase recunoscute de autorități în România, culte care au șansa de a recâștiga bunuri pierdute după 1945, anul când dr. Petru Groza din Frontul Plugarilor, apropiat comuniștilor, a devenit prim-ministru. De la acea dată, Partidul Comunist Român a început o campanie de secularizare, încercând să transforme țara într’un stat ateu de’a lungul liniei marxist-leniniste.

După Revoluția din 1989 au existat presiuni asupra autorităților post-comuniste de a introduce educația religioasă în școlile publice, de a oferi un sprijin financiar substanțial pentru instituțiile teologice pentru a permite reluarea rolului lor în societate prin postarea clerului în spitale, în casele de bătrâni și în închisori. Deși învățământul a fost un domeniu în care biserica a înregistrat un succes în primele etape ale tranziției post-comuniste, educația religioasă a rămas opțională.

La scurt timp după 1945, educația religioasă a intrat sub controlul autorităților comuniste. Un departament de culte religioase, un organism guvernamental care se ocupa de chestiunile religioase, exista din perioada pre-comunistă, el continuând să existe, dar a fost transformat într’o agenție de stat care se ocupa de un control strict asupra afacerilor religioase din țară. Recent s’a arătat că Securitatea avea inclus un departament special de supraveghere a vieții religioase, care a încercat să rezolve așa-numitele probleme ale cultelor, în special a grupurilor religioase și a persoanelor fizice ostile noului regim.

După decenii de ateism susținut oficial, una din primele cereri ale bisericilor a fost reluarea educației religioase pre-universitare în școlile publice. În ianuarie 1990, mai puțin de o lună după ce liderul comunist Nicolae Ceaușescu a fost ucis de un pluton de tragere, după ce autoritățile post-comuniste au avut timp să modifice sistemul educațional, noul secretar de stat pentru culte religioase, Nicolae Stoicescu, împreună cu structura de conducere colectivă a Bisericii Ortodoxe Române, Sfântul Sinod, a promis sprijinul lor pentru introducerea educației religioase în școlile publice, la toate nivelurile învățământului pre-universitar. Religia este o materie opțională, la care participă elevii care aparțin respectivului cult sau cei care doresc. Elevii care sunt atei sau nu doresc să învețe religia, au posibilitatea de a renunța la acestă materie.

Senatul român a discutat proiectul de lege cu privire la învățământul pre-universitar la 13 iunie 1995, în prezența ministrului educației Liviu Maior (social-democrat), iar cea mai mare parte a discuțiilor a fost centrată pe articolul 9, care recunoștea educația religioasă în școlile publice. În primul rând, Gheorghe Dumitrașcu, reprezentatul comisiei pentru educație, a propuns ca articolul 9 să fie formulat astfel:

„Curriculumul școlar include ca materie de studiu religia. Studierea religiei este obligatorie în școala primară și opțională în liceu, materia opțională fiind de morală religioasă . Studiul religiei este, de asemenea, opțional, în funcție de religia și conștiința fiecărui elev.”

Curtea Constituțională a României a decis la 12 noiembrie 2014 că dispozițiile Legii învățământului nr.84/1995 și ale Legii educației naționale nr.1/2011 care prevăd că „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie” sunt neconstituționale. Argumentația Curții pornește de la ideea că cel care vrea să facă ceva trebuie să ceară acel lucru, și nu cel care nu vrea. Prin urmare, înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie încalcă dreptul la libertatea conștiinței. De aceea, „părinții care vor să își înscrie copiii la materia Religie trebuie să depună o cerere”, materia nemaifiind obligatorie.

O schimbare a fost reorganizarea educației religioase, în special în școlile primare. România are mai mult de 86% din populație de religie creștin-ortodoxă. Alți 6 la sută aparțin Bisericii Catolice și 3% sunt membrii ai bisericilor protestante. Musulmani si evrei constituie mai puțin de 1% și, de asemenea, au început să pună în aplicare educația lor religioasă în școli. În societatea românească, numărul de persoane fără nici o credință (ne-botezați și care nu au fost căsătorit într-o cununie religioase) este foarte mic, sub 0,1%.

În prezent, sondajele arată Biserica Ortodoxă Română este cea mai de încredere instituție din România. În acest moment, există peste 10.000 de profesori calificați în școlile publice și numărul nu este de ajuns.  Entuziasmul lor a asigurat o bună asistență pentru persoanele care au fost lipsite de educație religioasă timp de decenii. În pofida unui deficit de cadre didactice calificate în religie, mulți preoți și studenți în teologie acoperă lipsurile. Biserica Ortodoxă Română are 37 de licee (seminarii), precum și, în învățământul superior, 12 facultăți de teologie, cu peste 9400 studentii specializat în:

– Preoție
– Școală
– Servicii sociale
– Artă Sacră.

Biserica Ortodoxă (cunoscută și ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană sau Biserica Greco-Ortodoxă), este o comunitate de credință creștină. Astăzi creștinii ortodocși sunt organizați în biserici ortodoxe naționale autocefale (greacă, rusă, română, sârbă etc.), aflate în comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe naționale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează în lume a doua comunitate creștină, după Biserica Catolică.

În România ardelenii, bihorenii și bănățenii sunt cei mai bisericoși sau credincioși, anatemă insinuată de secesioniști, românilor din ”regat”, dar și de către catolici asupra ortodocșilor, cu totul inexplicabil și fals. Realitățile din unele județe cu maghiarofoni ne spun că numărul bisericilor cresc, tocmai datorită acestora.
TOP 5 – BISERICI / județ:
1. JUDEȚUL CLUJ
2. JUDETUL BIHOR
3. JUDEȚUL MUREȘ
4. JUDEȚUL TIMIȘ
5. JUDEȚUL HUNEDOARA

http://www.templomok.org/index.php?menu=BI

Intrând pe link, puteți studia pe fiecare județ, câte biserici și cărei confesiuni îi aparține fiecare locaș de cult.

Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la ορθο (ortho – drept, corect) și δοξα (doxa – slăvire sau, într’un înțeles mai general, opinie), traducându’se deci literal „dreapta-slăvire”, cu înțelesul de „credință, opinie corectă”, sau „dreapta-credință”. Este de menționat că și unele din celelalte biserici creștine își consideră propriile învățături ca fiind drepte, sau chiar singurele drepte.

Bisericile Ortodoxe Răsăritene reunesc astăzi o parte importantă a credincioșilor creștini. Istoric și cultural, ele sunt purtătoare ale unei tradiții bogate, dezvoltate de’a lungul a două milenii de viață creștină într’o largă zonă geografică.

Fundamentele teologiei creștine ortodoxe au fost stabilite la primele șapte sinoade ecumenice, ținute între secolele al IV-lea și al VIII-lea. Din motive religioase, dar și politice, geografice și culturale, între biserica apuseană (romano-catolică) și cea răsăriteană (ortodoxă) s’a produs gradual o separare oficializată în 1054, cunoscută sub numele de Marea Schismă. În urma acestui eveniment, atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Catolică se consideră a fi singura biserică universală (καθολικι – catolică sau „universală”) și apostolică, ca și deținătoarea dreptei credinței (Ορθόδοξια – ortodoxă). Spre deosebire de biserica Romei, ce pune accentul pe universalitate (catolicitate), cea ortodoxă pune accentul pe puritatea credinței, de unde diferența de nume.

Biserica Ortodoxă (în integralitatea bisericilor locale ce o compun) consideră că are la bază succesiunea apostolică neîntreruptă începută de la apostoli.

Prezența Bisericii Ortodoxe este dominantă în zone ce s’au aflat în spațiul cultural al imperiilor bizantin și rus: Europa de Est și de Sud-est, Asia, părți ale Orientului Mijlociu și ale Africii. În prezent, numărul de credincioși ortodocși este majoritar în Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Muntenegru și Ucraina. Mari comunități de creștini ortodocși trăiesc și în Albania (aprox. 30%), Bosnia (31,4 %), precum și în unele state care au aparținut Rusiei țariste, respectiv Uniunii Sovietice (Țările baltice și Asia Centrală). Prezențe ortodoxe semnificative se găsesc în multe alte țări din America de Nord, Europa de Vest etc., datorate în special comunităților formate prin emigrarea est-europenilor.

Sursa: wikipedia.org. hotnews.ro

Citiți și: FALSUL DIN ACTUL UNIRII BISERICII ORTODOXE CU ROMA

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;”REFERENDUM” AD-HOC PENTRU RELIGIE – IATĂ CARE ESTE OPȚIUNEA ROMÂNILOR, O MARE LOVITURĂ DATĂ ATEILOR, SECTANȚILOR, ANTI-ROMÂNILOR&8221;

  1. Pingback: CATEDRALA NEAMULUI ROMÂNESC NU POATE FI DIN LEMN ȘI NICI MICĂ | Vatra Stră-Română

  2. Pingback: POZA CARE A INDIGNAT REȚELELE SOCIALE ESTE UN FALS ORDINAR | Vatra Stră-Română

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s