CE AU ÎN COMUN ADEPȚII SEPARATISMULUI?

Steagul secuiesc, cel pe care liderii formațiunilor extremiste maghiare, fie că e vorba de UDMR, PCM sau PPMT, îl vor arborat pe instituțiile publice ale statului român sau chiar pe Parlamentul României, este o invenție a propagandei revizioniste maghiare.

O spun chiar ei, extremiștii maghiari. Bedo Zoltan, un jurnalist propagandist al revizionismului maghiar o spune clar în paginile publicației ”Szekely hirmondo” unde afirmă faptul că steagul secuiesc, similar celui al regiunii separatiste Transnistria, a fost inventat în 2009. Bedo nu spune că acest steag ar fi fost al secuilor din secolul XII sau XIV, ci afirmă cât se poate de clar faptul că acest steag a fost adoptat în 2009.

Heraldistul Szekeres Attila:

”Așa-zisul steag secuiesc este de fapt o FAȚĂ DE PERNĂ. Eu NU l’aș arbora!”

Redăm mai jos traducerea din limba maghiară a articolului semnat de Bedo Zoltan:

”Vrem să trăim cu identitate maghiară!

Secuii reprezintă grupul etnic, care, datorită istoriei, modului de gândire şi obiceiurilor sale specifice, ocupă un loc deosebit în sânul naţiunii maghiare. În 5 septembrie 2009, acest grup etnic a hotărât ca simbolul său să fie drapelul cu o dungă aurie pe fond albastru, pe care figurează şi o stea aurie cu opt colţuri şi o semilună argintie.

Importanţa creării simbolului este inestimabilă, având în vedere că acesta are menirea să simbolizeze solidaritatea comunitară, adică un popor întreg. Drapelul ne solidarizează, ne însufleţeşte, sub el ne aliniem în mod unitar în zilele de sărbătoare, în momente în care ne loveşte necazul sau atunci când trebuie să luptăm pentru un anumit scop. Acest simbol este dovada faptului că am existat şi existăm şi în prezent. Reprezintă garanţia existenţei noastre din viitor, având în vedere că o comunitate unită în jurul simbolurilor sale nu poate fi intimidată şi constrânsă să renunţe la propria identitate. Cel care nu respectă drapelul, insultă de fapt comunitatea, poporul sau ţara pe care o reprezintă acesta.

Evident, puterea română ce ne asupreşte este conştient de acest lucru, nu întâmplător a întreprins şi întreprinde toate măsurile posibile în vederea împiedicării utilizării acestuia, şi dacă ar depinde de ea, ar şterge din mintea noastră chiar şi memoria acestuia. Însărcinatul guvernamental de pe glodul secuiștilor a încercat să ne determine să’l negăm invocând legea, apoi recurgând la ameninţări, iar acum se urmăreşte ca prin sentinţă judecătorească să fim constrânşi la acest lucru.

Măsurile respective au fost întreprinse în mod ilegale, având în vedere că, în România, nu există nici o lege care să interzică utilizarea simbolurilor unei comunităţi naţionale care trăieşte aici, şi trebuie precizat imediat că nici în cazul în care ar exista aceasta nu ne-am supune prevederilor sale, ci am lupta pentru anularea ei. Noi nu putem fi forţaţi, nici prin ameninţări, nici prin presiuni exercitate, dar nici prin sentinţe judecătoreşti, să ne negăm simbolurile şi să renunţăm la identitatea noastră, pentru că vrem să trăim nu în robie, ci în mod paşnic şi cu identitate maghiară, motiv pentru care nu vom ceda deloc din drepturile noastre!”

Oricine privește cele două așa-zise steaguri făcute de bolșevicii și maghiariofonii separatiști din Har-Cov și Transnistria, nu pot scăpa din vedere izbitoarea asemănare, care nu poate fi definită  decât ca un simbol al separării sau ruperii unui întreg. Banda mediană astfel poate fi interpretată, ca un întreg separat, în două printr’o linie ce separă. Nu este niciun secret pentru nimeni că separatiștii rusofili își întâlnesc interesele cu ale maghiarofonilor separatiști de dincoace de graniță, unii susținând aberant o regiune a Moldovei până la Carpați, care ar presupune o desprindere a Moldovei din România, iar cei din interiorul graniței un Ardeal independent.

Declarațiile sforăitoare ale unor reprezentanți de seamă ai maghiarofonilor, au scopul de a liniști în opinia lor sau de a deturna atenția celor vigilenți de la adevăratele lor scopuri:

Kelemen Hunor:

”Autonomia nu înseamnă secesiune, independenţă, nu dorim un stat în stat”.

Laszlo Tokes:

”Avem dreptul la autonomie conform normelor şi sistemului democratic european. Nu dorim independenţă, nu dorim secesiune, respectăm integritatea teritorială a României”.

Tokes își continuă ofensiva sa împotriva Statului Român sub stindardul unei autonomii teritoriale extinse, în dorinţa de a reconstitui Ardealul de Nord, răpit de horthyşti între 11 septembrie 1940 şi 25 octombrie 1944, ca urmare a Dictatului de la Viena, din 30 august 1940. Astfel, dacă în anii trecuţi milita doar pentru autonomia Har-Covului, acum Tokes susţine faptul că doreşte introducerea autonomiei teritoriale ”cu consimţământul politicului românesc (!!!) şi prin înţelegere reciprocă, şi în Bihor şi Satu-Mare“.

Tokes: ”Avem de gând să introducem autonomia teritorială – cu consimţământul politicului românesc, desigur, prin înţelegere reciprocă – şi în alte regiuni în afara secuimii, în ţinuturile aşa-numite Partium, adică Bihor şi Satu-Mare, unde suntem în relativă majoritate într’o oarecare regiune restrânsă. Ţinem la autonomia comunităţii maghiare din România, respectiv la autonomia teritorială a unor regiuni unde majoritatea este maghiară”.

Antal Arpad:

”Românii (din HarCov) …, ar putea să aibă soarta sârbilor din Kosovo”.

KOSOVO secuiesc

Politica UDMR susține kosovarii în drumul lor spre independența deplină, salutând’o prin prezența unor reprezentanți maghiarofoni la momentul când a fost aniversată independenţa fostei provincii iugoslave. În opinia lor, precedentul Kosovo ar trebui folosit în mod inteligent de către reprezentanţii comunităţii maghiare de acasă pentru promovarea autonomiei lor:

”Este evident că, prin recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, se recunosc într’un fel soluţiile violente din această regiune. Din câte se ştie, noi, maghiarii din România, am militat pentru autonomie exclusiv prin mijloace democratice şi considerăm că un sprijin din partea autorităţilor europene şi a SUA ar legitima în Europa rezolvarea unor potenţiale conflicte fără conflicte, deci ar legitima soluţiile nonviolente”, a declarat Antal Arpad.

Minoritatea maghiară din Romania crede ca a venit timpul să ceară independența, comentează și International Herald Tribune. Minoritatea maghiară nu susține nicăieri mai mult ca în România cererea de independență, scrie cotidianul International Herald Tribune, într’un material ce analizeaza consecintele episodului Kosovo, precizând ca situația din România constiuie o realitate iminentă. Publicația notează ca intensificarea solicitărilor de autonomie prezentate de secuii din România sugerează ca independența Kosovo ar putea avea influență și în țări membre UE, nu numai în cele din afara spațiului comunitar. Cei care au susținut că apariția statului Kosovo stabilește un precedent negativ se refereau la conflictele înghețate din afara UE, cum sunt cele din Abhazia si Osetia de Sud (Georgia) sau Transnistria (Republica Moldova), însa, chiar și în spațiul european, granițele sunt adesea arbitrare. Ziarul comenteaza faptul că propunerea privind un stat semiautonom, constituie o realitate iminentă, în condițiile în care minoritatea maghiară crede ca a venit timpul să ceară independența.

”Șansele lor de succes par reduse, dar secuii insistă pe această cale, spre mâhnirea românilor din zonă, care afirmă că, în calitate de minoritate locală, au mai puține drepturi decât au etnicii maghiari, minoritari la nivel national”.

Toți românii cunosc doleanțele maghiarofonilor din ultimii 25 de ani, ei ridicând ștacheta de la simple drepturi culturale, trecând prin cereri de autonomie ”culturală”, iar azi amenințând fățiș populația majoritară cu o soarta similară precum cea a sârbilor kosovari. Trebuie să’nțelegem că politica pașilor mici sfârșește în acest punct: solicitarea independenței unei minorități în interiorul țării. Sunt suficiente semnale și acțiuni ale acestor secesioniști, care frizează penalul.

Nu se urmărește nicidecum prosperitatea conaționalilor lor, odată ce le doresc moartea, știindu’se că într’un conflict niciodată nu s’a murit doar de o singură baricadă.

Poate că mulți dintre noi nu cunoaștem ce urmează, dar exemplele din trecutul imediat ne pot ajuta să găsim similitudini. Doar când ne amintim cum a fost și este (vezi Găgăuzia) destrămată Republica Moldova și este suficient pentru a ne imagina un scenariu pe care cu siguranță aceștia îl urmăresc asiduu de 25 de ani. Vă mai amintiți conflictul din Basarabia care a încetat în 1992?

În 1989, populația din R.S.S.M. avea următoarea compoziție etnică: moldoveni 65%, ucraineni 14%, ruși 13% și restul găgăuzi, bulgari, evrei, țigani, care și în prezent împărtășesc viziunile pro-ruse. Cu toate acestea, atât populația ucraineană cât și cea rusă au fost puternic concentrate în estul Republicii Moldova, în Transnistria, unde formau respectiv 28% și 26% din populație, și unde moldovenii nu constituiau decât 40% din populația locală, pentru că grupul rusofonilor depășeau numeric populația băștinașă, care astfel devenea din punct de vedere tehnic – minoritate.

inchide

Proiectul minoritarilor noștri asta și țintește. Să aibă pe un areal bine definit ce cuprinde trei județe, o majoritate relativă, deși la nivel național au doar 3%. Din minoritari devin cu 60% vioara întâi, iar românii cu 40%, devin astfel minoritari (vezi harta). Populația celor trei județe totalizează 1.065.892 locuitori, maghiarofonii ar fi 629.118 și ar reprezenta 59-60 % din total.

După ultimul recensământ din 2011, aici mai trăiesc sau mai au curajul să se declare 377.366 de români, 56.408 țigani și 3000 alte naționalități decât maghiarofoni.

În prezent Transnistria sau Pridnestrovie cum obișnuiesc s’o numească rusofilii, este teritoriul situat pe malul stâng al Nistrului și cuprinde 4163 km2  inclusiv și orașul de pe malul drept al Nistrului Tighina (Bender). Conform Acordului de încetare a focului, semnat la 21 iulie 1992, orașul Dubăsari de pe malul stâng al Nistrului a rămas sub administrarea Chișinăului, iar orașul Tighina (Bender) a intrat sub jurisdicția Tiraspolului, pentru a păstra cuplate cele două maluri ale Nistrului. Se consideră că secesionisimul nistrean a fost motivat de considerente economice mai mult decât de cele etnice, pentru că regiunea estică a R.S.S.M. aproviziona până la conflictul armat, 40% din P.I.B. – ul R.S.S.M., și producea 90% din energia electrică, cu toate că pe malul stâng a fost concentrată 17% din populația țării. Primul-Ministru a Republicii Moldova, bucovineanul, Mircea Druc susținea că principala cauză a fost de natură economică și adăuga că pe teritoriul Transnistriei a fost armament în valoare de 4 miliarde de dolari care nu trebuia să ajungă în mâinile moldovenilor sau ucrainenilor (Toma Roman Jr., Mircea Druc: ”Ucraina vrea să se extindă în Republica Moldova și Transnistria”).

Criza Transnistreană nu este rodul unei întâmplări neprevăzute sau a unui colaps necontrolat, ci mai degrabă un plan de secesiune bine gândit (Ion Costaș, op.cit.,  p. 222), rezultat din confruntarea a două tendințe: evitarea unirii R.S.S. Moldovenească cu România și păstrarea controlului asupra complexului militar – industrial transnistrean. Această evoluție s’a manifestat în trei etape distincte (Adrian Cioroianu,op.cit.,  p. 315-316):

  1. Prima etapă, secesiunea politico-economică (1989-1992) – acțiunile separatiste din Transnistria au derulat concomitent cu afirmarea primelor tendințe spre identitate și independență a R.S.S.M.;
  2. A doua etapă, secesiunea teritorială (02 martie-21 iulie 1992) – conflictul armat, moldo-rus de pe Nistru, provocat de către separatiștii transnistreni, cu implicarea Armatei a 14-a sovietice;
  3. A treia etapă, întreruperea oricăror negocieri rezultat din refuzul Chișinăului de a semna Memorandumul Kozak (2003), varianta rusă de reglementare a crizei transnistrene.

Cum întregul scenariul pare a fi copiat și aplicat, se pare că sunt totuși câteva elemente din peisaj care le lipsesc din acest puzzle complicat și riscant în care sunt angrenați. Aș aminti doar câteva: logistica, inferioritatea numerică, reglementările internaționale, care evident, nu sunt deloc de partea acestora. Dar în pofida piedicilor vom mai auzi declarații belicoase, sau comentarii despre posibile scenarii, cum este cel pe care’l redăm mai jos și din care reiese speranța unor maghiarofoni mai tineri pe care și’o pun în viitor de a se subordona unui stăpân mai mare de la est, doar ca să se ”’elibereze” de sub ”ocupație românească”:

”…oricum și sârbii au zis că îs stat indivizibil etc… și dacă unii au vrut, nu mai e. Mai nou și ucrainienii au zis că sunt stat unitar, indivizibil, bla, bla, bla și iacătă că nu mai sunt… Și s’au retras… Și cred că azi – mâine vom fi vecini direct cu Rusia, pentru că vor cuceri pe rând Mariupol și apoi Odessa, după care se vor uni cu mama Rusie. După care vor urca în sus, în Transnistria și vor începe, să ne bage sula în coaste, așa că țări ca România, Yugoslavia, Polonia, Ucraina etc. astăzi sunt, mâine se transformă în altceva. Așa că visele astea erotice sunt doar frecție la piciorul de lemn și din visele erotice se vor transforma în coșmaruri.”

Acesta este ”tineretul” de care vorbește Antal Arpad, care este educat cu bună știință cu această mentalitate de manualele secuiești de la o vârstă fragedă și de care iredentiștii își leagă speranțele că se ”vor răzvrăti” cândva…

Transilvania și Kosovo

La Transilvania se gândesc și liderii extremiști ai maghiarimii. La Târgu Mureș Secretarul Biroului Permanent al Consiliului Național Secuiesc, Andrassy Arpad, a declarat că recunoașterea independenței Kosovo “ar trebui să fie un precedent care să accelereze problema rezolvării autonomiei….”. “Răbdarea poporului secuiesc este fără sfârșit și e legată de a obține drepturile, libertățile și de a redobândi aceste lucruri. Problema autonomiei dateaza de 5 secole. A existat autonomie totală a secuilor în Transilvania. A existat autonomie totală, aș putea spune, ceea ce dorim noi să refacem”, a spus Andrassy. Și Liderul Uniunii Civice Maghiare (UCM) din zona Sfântu-Gheorghe, Gazda Zoltan, consideră că proclamarea independenței provinciei Kosovo, ar reprezenta un mesaj în vederea obținerii autonomiei teritoriale.

Miza Partidului Civic Maghiar este impunerea ca fapt împlinit a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului lor glod, oficializarea de facto a limbii maghiare, în detrimentul limbii române. Pe mai departe autonomia va duce la crearea unei enclave strict delimitate, ceea ce va crea un precedent, se va semnaliza ruperea frontierei interioare a României și se va ajunge la anularea unor paragrafe din Constituție !!!

Academia Română trăgea un semnal de alarmă în legatură cu “situația de o gravitate exceptională a comunității românilor din județele Harghita și Covasna, în contextul politic intern și internațional actual”. Cercetătorii Academiei Romane au avut în vedere “în special utilizarea forțata a situației din Kosovo ca și precedent pentru România de către înalți oficiali străini și lideri ai minorității maghiare din România”.

Doi deputați UDMR din Covasna, Antal Arpad Andraș și Tamaș Șandor, au elaborat un proiect ce vizează prezentarea în Parlament a modelelor de autonomie funcționale din țările Uniunii Europene. Paralela dintre Kosovo și Transilvania a revenit mai acut decât oricând în presa maghiara. Cotidianul maghiar “Maghiar Hirlap” scria: “Noi, maghiarii stăm și visăm la o universitate independentă maghiară în Transilvania, iar albanezii din Kosovo au inființat în case particulare gradinițe, școli generale, medii, universități în limba albaneză, pe lângă sau în locul sistemului școlar oficial din Iugoslavia. Ținând seama de această deosebire de mentalitate, putem constata în ce anume diferă mentalitatea albanezilor din Kosovo de cea a maghiarofonilor din Transilvania. Problema vitală a albanezilor, țelul la care ei nu renunță, este independența. Iar maghiarii, secuii mei dragi, taie porcul, pun zacuscă în borcane i stau să aștepte să primească autonomia. Au învățat de la români ca nu doar mămăliga, dar nici gustoasa zacuscă nu explodează. Din păcate doar atât au invatat”.

MUREȘ, HARGHITA, COVASNA

Trei județe ce nu pot fi rupte din trupul țării pe niciun criteriu. Nici istoric, nici economic, nici etnic. Cele trei județe înseamnă România, au însemnat Transilvania, au însemnat Dacia, sunt și vor face parte din acest neam care a trăit pe aceste meleaguri din vremuri imemoriale. 

Stema Județului Mureș

Chiar daca situația actuală este puțin diferită ca cea de acum 2000 de ani, iar cei interesați susțin că „în Uniunea Europeană autoguvernarea şi autonomia reprezintă o realitate naturală şi obişnuită, iar dacă pentru alţii este posibil, atunci este şi pentru maghiari posibil, întrucât nu sunt un popor mai prejos decât altele”, asta nu le da niciun drept asupra pamântului românesc. Proiectul pregatit a fi dezbatut în privinta unui statut special pentru aceste trei județe susține și include și părăsirea județelor de către cei cărora nu le’ar conveni noua situație. Cu alte cuvinte, mai fără perdea spus, UDMR doreste epurarea etnică a României cu acordul românilor. Așa ceva pentru orice om cu bun simț, nu poate fi calificat decât aberant, ca să fim eleganți.

Istoricul Vasile Lechintan punctează:

”Dieta de la Sebeş din 24 mai 1659 a hotǎrât ca pe stema Transilvaniei sǎ fie reprezentate cele trei etnii privilegiate transilvane prin câte un simbol, românii majoritari în ţarǎ nefiind deloc reprezentaţi prin niciun simbol, neavând statut de naţiune politicǎ. Aşa apar secuii reprezentaţi prin simbolul soarele şi luna. Dar acest simbol nu era nicidecum steagul unui ţinut, nici steagul autonomiei statale a unui ţinut, nici steagul autonomiei pe criteriul etnic secuiesc / maghiar, mai ales cǎ printre secui locuiau şi români, mai ales cǎ foarte mulţi secui locuiau şi în oraşe precum Clujul, unde o numeroasǎ sǎrǎcime secuiascǎ s’a aciuiat în secolele XVI-XVII (despre un secui din Cluj se spunea atunci cǎ nici cǎmaşǎ nu avea pe el, darǎmite sǎ mai plǎteascǎ darea faţǎ de oraş, despre altul se spune cǎ a murit sǎrac şi n’a rǎmas nimic în urma lui, deci nici de la acesta nu se putea recupera darea faţǎ de oraş), deci nicidecum simbolurile nu erau pentru unitǎţi administrativ-teritoriale. “Deştepţii” care au inclus în stema României o stemǎ a Transilvaniei din care sunt excluşi românii, poartǎ responsabilitatea acestui act deosebit de “inteligent” şi se pot felicita cǎ ne’au pricopsit cu aceastǎ pecete ruşinoasǎ de pe obrazul românilor transilvǎneni”.

Aparent, istoricul Lechințan are dreptate când susține aceste lucruri, dar cum vom vedea într’un material viitor însemnele respective nu sunt nicidecum ale minorităților, ci întreaga stemă a Transilvaniei cuprinde simboluri ancestrale românești.

Stema Județului Harghita

Dar dacă noi românii putem repara eventualele scăpări și ne putem ierta greșelile, nu putem trece peste ceea ce se uneltește de ani buni în privința românilor din aceste județe. Mai mult chiar, o sentință a Curții de Apel Târgu Mureș stabilește faptul că steagul secuiesc al județului Harghita (anulat definitiv și irevocabil de aceeași înstanță) este discriminatoriu la adresa românilor din județ.

În Covasna, Harghita și Mureș locuiesc și români. Acesti români care au, tradițiile și obiceiurile lor, precum și o istorie milenară pe aceste meleaguri nu au fost intrebati daca vor statut special pentru o minoritate nationala de 5-6%. Despre ce autonomie mai poate fi vorba când este ignorata voința a jumătate de milion de localnici sau a 19 milioane de concetațeni? Oare nu a sosit ceasul sa tranșăm definitiv și să îngropăm aceasta idee printr’un referendum național?

 

Stema Județului Covasna

Sursa: dantanasa.ro, e-diplomatia.blogspot.ro, ziaristionline.ro, cotidianul Szekely hirmondo, nr. 89 din 12.05.2014, autor Bedo Zoltan (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna-Harghita)

Citiți și: DUALISMUL – REGIM POLITIC DE ASUPRIRE NAŢIONALĂ ŞI DE MAGHIARIZARE FORŢATĂ A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA (1867-1918)

Vatra Stră-Română‬ Dacii‬ Geții‬ Pelasgii‬ Dacia‬ ROMANIA

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;CE AU ÎN COMUN ADEPȚII SEPARATISMULUI?&8221;

  1. Pingback: DIN PRESA MAGHIAROFONILOR: ”RĂDBAREA NOASTRĂ ESTE PE SFÂRȘITE… AUTONOMIA KAPUT? …LA BUDAPESTA PENTRU PĂMÂNTUL SECUIESC…” ” | Vatra Stră-Română

  2. Pingback: BUCUREȘTI, MOTORUL ECONOMIC AL ROMÂNIEI | Vatra Stră-Română

  3. Pingback: GERMANIA ŞI „INDEPENDENŢA TRANSILVANIEI” | Vatra Stră-Română

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s