CUM DEZINFORMĂM ROMÂNII CA SĂ ADERE LA IDEEA FEDERALIZĂRII

Din ciclul: ”Cum se dezinformează românii naivi în vederea federalizării României”, revin cu noi detalii reale, despre adevăratul potențial economic al României.

Adepții înfocați și manipulatori ai federalizării susțin că cele 16 județe din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, pe care le vom numi ”Transilvania”, susțin economic restul României (vechiul regat), afirmație pe care vom încerca să o demontăm aici cu argumente strict statistice pe care ni le oferă INS.

Cât contribuie agricultura, industria și serviciile la PIB-ul regiunilor?

Contribuția la PIB-ul regiunilor a agriculturii, industriei, construcțiilor și serviciilor:

Economia celor opt regiuni ale României crește diferit, arată structural diferit și aceste realități ne indică absența unei strategii de dezvoltare coerente, menită să reducă decalajele intraregionale.

La nivel național, 87,82% din PIB-ul (Produsul Intern Brut) calculat prin metoda producției reprezintă VAB – Valoarea Adăugată Brută, adică diferența dintre tot ce se produce pe parcursul unui an și consumul intermediar.

În afara VAB, la calculul PIB se adaugă impozitele pe produs, taxele vamale și se scad subvențiile pe produs.

Ponderea sectoarelor principale în economia națională raportată la VAB este, conform statisticilor oferite de INS, următoarea: agricultură – 4,7%, industrie – 24,39%, construcții – 8,46%, comerț+servicii – 50,27%.

La aceste componente ale VAB se adaugă impozitele pe produs (12,12%) și taxele vamale (0,48%) și se scad subvențiile pe produs (0,42%). Aceasta e situația la nivel național. La nivel de regiuni, situația se schimbă.

Cea mai mare podere a agriculturii în VAB de la nivel regional o regăsim în regiunea Sud-Muntenia (7,88%), urmată de regiunea de Nord-Est (7,39%) și Sud-Est (7,20%). Cele mai mici ponderi ale agriculturii în VAB și, implicit, în PIB-ul regional, sunt în regiunea București-Ilfov (0,26%), cum era și normal, și în regiunea Centru (4,55% din VAB).

Industria are cea mai mare pondere în VAB regională în regiunile Sud-Muntenia (31,51%) și Sud-Vest Oltenia (30,45%). Cele mai slab industrializate regiuni, după ponderea în VAB regională, sunt București-Ilfov (15,81%) și Nord-Est (21,15%).

Citiți și: COLONIȘTI, SĂ VĂ IASĂ DIN CAP FEDERALIZAREA ROMÂNIEI !

Așadar, dacă defalcăm în două țara, după logica secesioniștilor manipulatori, ”Transilvania” cu cele 16 județe și ”Regatul” cu cele 25 de județe inclusiv Bucureștiul, avem:

1. ”Transilvania” cu 32,43 % din PIB

2. ”Regatul”  cu 67,57 % din PIB (vezi prezentarea de pe hartă)

Unde este superioritatea clamată de secesioniști?

Cum susțin cele 16 județe ale ”Transilvaniei” România, când cifrele ne arată fără echivoc că fiecare regiune are un aport normal, pe măsura dimensiunilor teritoriului și numărul locuitorilor săi?

Deși regiunea București-Ilfov are o pondere scăzută a industriei în VAB regională, ponderea industriei în VAB națională este cea mai mare. Aceasta este consecința faptului că regiunea deține cea mai mare pondere din PIB-ul național.

Deoarece foarte mulți nu cunosc decât din auzite despre ponderea tandemului București-Ilfov la PIB-ul național, dar și european, fiind în concurență directă cu orașe la care românii acum 10-15 ani priveau cu invidie, vă puteți documenta și aici:

BUCUREȘTI, MOTORUL ECONOMIC AL ROMÂNIEI

Contribuția construcțiilor înregistrează ponderea cea mai mare în VAB regională în Sud-Est (10,18%).

La polul opus se află regiunea Vest, cu un procent de 6,58% în VAB regională.

Comerțul și serviciile dețin cea mai mare pondere în VAB regională în regiunile București-Ilfov (63,1%) și Nord-Est (50,47%). Cele mai mici ponderi le regăsim în Oltenia (41,42%) și Muntenia (40,63%).

Tabloul ponderilor în PIB-ul național ne arată o Românie ce se menține într’un centralism economic.

Procentul deținut de economia regiunii București-Ilfov în totalul economiei naționale este în creștere față de anii `90, când se situa la nivelul de 14,22%. Între celelalte regiuni, decalajele sunt prezente și se măresc, făcând din România o țară cu trei viteze.

Între regiunile București-Ilfov și Nord-Est sau Oltenia decalajele de dezvoltare sunt atât de mari încât nu au șanse să fie surmontate în următorul deceniu. Problema e că cele două regiuni sunt pe cale să piardă trenul și în cursa cu cea de’a doua categorie.

Aceste decalaje intraregionale sunt în creștere și față de situația de acum un deceniu. Situația nu poate fi remediată doar cu declarații și subvenționarea bugetelor locale, atât cât să nu intre administrațiile în faliment.

E nevoie, probabil, de un alt ”Master Plan”, care să conțină măsuri concrete și nu hărți mâzgălite cu carioca.

Sursa: INS, analizeeconomice.ro

Citiți și: SOLICITAREA AUTONOMIEI ÎN BAZA UNOR CRITERII ECONOMICE FALSE

sau: ROMÂNIA VA DEVANSA ITALIA ȘI SPANIA, ȘI VA AJUNGE FRANȚA ȘI ANGLIA DIN URMĂ