CUM SE LATINIZEAZĂ LIMBA GETICĂ

„Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc.”
(W. Schiller, arheolog american)

Concluzia d’lui Ioan Aurel Pop, este că toate toponimele fiind de origine latină (!?), noi vorbim o limbă latină și nu una getică.

Oare de ce nu ne’ar conveni să vorbim o limbă getică? Mai avem azi pericolul maghiar, sau imperial habsburgic? Sau cei care care au susținut o teorie falsă sau ridicol elaborată le este greu să mai revină asupra ei? Este imposibil de recunoscut fundamentarea eronată?

De ce trebuie să îngropăm sau să ascundem originea reală a limbii române și recunoscută, și să’i atribuim o alta care e moartă de foarte multă vreme? Limba latină a murit tocmai că nu a fost vorbită de popor. Cu ce este superioară această limbă care nu este vorbită de nimeni azi, față de cea care la 1592 era vie, iar poporul rumân o vorbește ca și acum 400 de ani?

NU PUTEM CONSIDERA OARE ACEASTĂ LIMBĂ CARE SE VORBEȘTE DE 400 DE ANI, CĂ S’A VORBIT DE ASEMENEA ȘI CU 400 DE ANI ÎNAINTE DE MOMENTUL ÎNTOCMIRII DOCUMENTULUI LA CARE SE REFEREA DL. POP?

DAR CU 800 DE ANI? DE CE NU CU 1000 SAU 2000 DE ANI?

Evident că putem, atât timp cât pentru limbă s’a luptat mereu, că doar datorită ei mai existăm azi, pământul și limba bunilor noștri fiind singura și cea mai prețioasă moștenire. Despre acest lucru vorbesc străinii și avem toate motivele din lume să’i credem:

“Limba lor [românilor] n’a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât parcă nu s’ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă.”
(Antonio Bonfini 1434–1503, umanist italian care a scris despre istoria Ungariei )

Scribul nu denumește ca fiind latină, limba vorbită de maramureșeni. Este limpede că acel literat cunoaște limba latină, odată ce o numește SERMO-GETICUS, ALTFEL CUM PUTEA SĂ FACĂ DIFERENȚA ÎNTRE DOUĂ LIMBI?

EL ESTE BINE INTENȚIONAT ȘI SINCER ȘI FACE APRECIERI PERTINENTE CÂND ÎȘI PRESTEAZĂ MUNCA CU CONȘTIINCIOZITATE PROFESIONALĂ, IAR ATUNCI CÂND CONSIDERĂ OPORTUN DĂ SFATURI REGELUI, NEFIIND DELOC PREOCUPAT DE A SCHIMBA CU CEVA O REALITATE, CARE TREBUIE DOAR DESCRISĂ ȘI NICIDECUM MĂSLUITĂ ÎN FOLOSUL VREUNUI NEAM SAU SĂ PURCEADĂ LA SUBIECTIVISM CU CARACTER ETNIC.

Încă relațiile umane din Transilvania nu erau puternic etnicizate, deși drepturile românilor majoritari erau deja restrânse din 1366, față de cele ale minoritarilor. Nimeni nu știa ce va urma la acea vreme.

NICI POLITICA MAGHIARIZĂRII NU ERA ÎNCĂ BINE TEORETIZATĂ ȘI APLICATĂ ȘI NICI TEZA ROMANIZĂRII CARE S’A NĂSCUT TOCMAI CA RĂSPUNS LA ACEA POLITICĂ DE DEZNAȚIONALIZARE A ROMÂNILOR, NU’ȘI PORNEA LUNGA POVESTE DE MISTIFICĂRI CARE ESTE CA O PATĂ NEAGRĂ PE ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ.

AȘADAR DL. IOAN AUREL POP, DEȘI ESTE PERTINENT VIS A VIS DE PROBLEMATICA ROMÂNILOR SUB REGII HABSBURGI, ÎN PRIVINTA LIMBII GETICE A ROMÂNILOR VA TREBUI SĂ’ȘI REVIZUIASCĂ PROPRIA PERCEPȚIE, CARE ESTE TRIBUTARĂ POLITICII MINCINOASE A ISTORICILOR CARE SUSȚIN ROMANIZAREA.

„Dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină”
Horațiu, marele poet roman (65 î. Chr. – 08 î. Chr.) – Odele, I, 20 (afirmație făcută cu aproape un secol și jumătate înaintea cuceririi unei părți din teritoriile ocupate de geți).

„Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s’ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane, că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi si dacă nu m’aş teme să dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate, sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut. Limba latinească în adevăr se trage din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales moldoveneasca, sunt însuşi acest grai.”
(D`Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei)

„Locul acesta unde este acum Moldova şi Ţara Muntenească este drept Dacia, cum şi tot Ardealul şi Maramureşul şi cu Ţara Oltului. Aste nume mai vechi decât acesta, Dacia nu se află, în toţi câţi sunt istorici.”
(M.Costin,1632-1691, De neamul Moldovenilor)

„De aceia, măcar că ne’am deprins a zice că limba română e fiica limbii latinesti, adeca acei corecte, TOTUŞI DACĂ VOM AVEA A GRĂI, LIMBA ROMÂNEASCĂ E MUMA LIMBII CEI LATINEŞTI.”
(Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dacia, p 316, 1812)

„Acești volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wölsche, ci vlahi, urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.”
(Schlözer, Russische Annalen- sec XVIII)

„DACHII PREA VECHE A LOR LIMBĂ OSEBITĂ AVÂND, CUM O LĂSARĂ, CUM O LEPĂDARĂ AŞA DE TOT ŞI LUARĂ A ROMANILOR, ACEASTA NICI SĂ POATE SOCOTI, NICI CREDE…”
(Constantin Cantacuzino, 1639-1716)- „Românii despre care am mai spus că sunt daci.”

Este de neînţeles de ce a fost nevoie să ne mistificăm istoria, mai ales că ea nu a fost în esenţă diferită, ci deosebite au fost doar interpretările ei. Când spun asta mă refer la istoricii susţinători ai teoriei oficiale. De ce trebuie să credem şi să acceptăm fără să ne punem întrebări cum de geții şi romanii au născut un popor nou, variantă lansată de Şcoala Ardeleană, doar pentru a lupta mai eficient împotriva maghiarizării forţate?

Această teorie care şi azi ocupa o poziţie oficială, ignoră că ocupaţia romană (nu latină) a durat doar 160 de ani la noi şi că ţări că Turcia, Israel, Albania, Grecia sau Britania, după ocupaţii romane de sute de ani nu au produs aşa ceva. Noi nu avem o patrie prin Asia, aşa că nu suntem în situaţia ”ungurilor”, și nici a bulgarilor. N’avem o problemă identitară. Noi tot un mare popor rămânem, tot getic, doar că trebuie să ridicăm hotărât colţul covorului şi să scoatem la lumină acele detalii de care n’avem a ne feri şi care, până la urmă, ne caracterizează ca popor. Nici nemţii, francezii sau spaniolii nu sunt urmaşii unui singur trib/popor antic, nici noi, dar de ce’ar trebui să fim?

Nemţii sunt germanici, dar poate că o parte dintre triburile ce au vieţuit aici sunt şi ele germanice, popoare ce au vieţuit şi s’au contopit în fiinţa naţională a unui popor, al nostru. Se spune că gepizii erau germanici!!! Dar lexicoanele vechi îi menţionează cu numele de „geto-pides”… Alte izvoare spun despre Ala Reiks (Alaric) şi vizigoţii săi că erau geți, dar istoria oficială neagă prin omisiuni sau direct prin mistificări, deşi încă nu ne’am aplecat serios asupra problemei popoarelor cunoscute oficial sub numele de migratoare, iar pe noi ne excludem. De ce să ne excludem? Migraţie permanentă a existat şi în sânul triburilor getice, dar asta iar omitem să o spunem. Avem un mai mare prestigiu naţional dacă spunem că toată România de azi era locuită de un singur popor?

Fiecare trib era un popor, mai mult sau mai puţin. Triburile erau înrudite, surori, dar asta trebuie să o spunem cu subiect şi predicat şi în detaliu. Cine ne mai ia în serios când noi susţinem încă teorii puerile la care omul de bun simț pufnește în râs? Poporul Romei n’a existat, doar un popor latin în jurul Romei. Originile Romei, spun cronicarii antici sunt troiene, iar troienii erau geți. Asta nu este o teorie fantezistă, izvoarele antice chiar o confirmă.

Argonauţii au venit după lâna de aur pe malul Pontului Euxin, în teritoriul geților, nu aiurea, iar legende şi poeme ale Antichităţii vorbesc despre teritoriul de la nord de Istru ca despre o grădină a Raiului. Între folclor şi arheologie, trebuie să începem să spunem tot adevărul despre noi, nu doar o poveste, o legendă cu iz de scenariu prost, această origine a latinităţii poporului român. Noi nu suntem latini, ci latinii erau un popor get, poate unul dintre triburile pelasgilor despre care vorbea N. Densusianu. Nu sunt dovezi? Cum să nu ?!

Trebuie doar să le acceptăm. Începând cu sec. XIX, cultura română s’a umplut de dovezi evidenţiate în lucrările unor importanţi oameni de cultură romani, dar şi străini, iubitori ai culturii noastre. Să ne aplecăm mai atent asupra scrierilor lui N.Densusianu, Haşdeu, Xenopol, Odobescu sau Iorga şi să ne rescriem istoria acolo unde ea este încă neclară. Nu se poate doar să’i nominalizăm pe cei care au lăsat lucrări importante în urma lor, dar ceea ce ei au scris să admitem doar parţial. Toate aceste lucrări scrise sunt întărite de studiile de paleogenetică și genetică populațională, care infirmă poveștile sforăitoare și mistificările, confirmând în același timp ți punându’le într’o nouă lumină pe cele respinse de profesori și istorici ”oficiali”.

Sursa: scribd.com, munchausentimes.blogspot.ro

Citiți și: LIMBA DUNĂREANĂ SAU LIMBA LATINĂ?

Anunțuri

16 gânduri despre &8222;CUM SE LATINIZEAZĂ LIMBA GETICĂ&8221;

  1. Dacă vrei să vorbești o limbă tracizată, adaugă cât mai multe cuvinte de extracție …geto-dacică. Asta e tot ce poți să faci în acest stadiu al limbii. Îți dau cu toată generozitatea.

    Facem un experiment, să vedem ce iese! Pentru cele care nu se găsesc în dicționarele ”on-line” îți dau eu înțelesul, pe restul le cauți în dicționare:
    brusturi (coradical lat.frustum),
    bură (chiciură; alb.borë/dëborë),
    bară (mlaștină),
    bărăgan (probabilitate mare),
    bartiță,
    a scăciuna,
    căliman (uriaș),
    câlmoi (Mold. om gras; caltaboș; cârnați; vezi rev.Dacoromania; coradical alb. kolmë),
    a îndăgini/îndăginat (coradical alb.ndez),
    a îngeni (reg.Munt. a fierbe; der.îngeneală; corad. alb.zjej- a fierbe),
    aralie (furtună),
    jupân, jupă, jumigai, jumed, -et, veșt (arh. Ban. încercat, experimentat),
    bală, baloș (adj.albastru deschis spre alb; NP Balc),
    bâlc/bălcan/balcan (mlaștină; corad. alb.pellg),
    bardz (pestriț, alb cu cafeniu; negru),
    bărdzav, bărdzoșe (vezi I.I.Russu),
    brezaie (bredzaie; coradical alb.bredh),
    brudiu/brudiv (corad.alb.brydh),
    malercă, mălean, mălos (falnic, frumos),
    mară (măr; dicț. Anonymus Caransebesiensis; corad. alb.mollë),
    a ageri (reg. Vâlcea. a râvni),
    arcelă,
    gașcă (corad.alb. gjeshk),
    baștină (conform alb.gheg bashtinë; vezi dicționarul istoric al lui E.Mann de mai jos) probabil și bâscă din top. Bâsca Rozilei, afluentul Bisca – conform cu alb.bjeshkë,
    tag – entopic lugojan comparabil cu șugătag (”poiană” în Ugocea; N.Iorga),
    trare,
    dam,
    alac, (h)alângă,
    a se ali,
    nămaș,
    mireie, adv. măre,
    more,
    juma, jumară,
    cotună (vizunie; adăpost; cuptor improvizat în câmp),
    cătun (colibă; cătun),
    a ridica (coradale: arom.rid- deal; alb.rrit),
    a răteca,
    a îndrica (der. s. îndrică = sculătoare, linariță),
    a se cumpti,
    a stâmpi, tâmpă (corad.alb.gheg. timpi = idem),
    adj. boștiură/boșted, buștean,
    butuc, adj.butac, but (ciozvârtă),
    motrun,
    cotrună,
    moldă (munte, deal, bolovan),
    adv. măldiș (răzemat),
    mărțișor (corad. verbul gheg mërcel; vezi dicț.lui Mann),
    mărșav (alb.mërshë),
    mârțină (alb.mërcinë; c se citește ț) conform verbului mërcaj- crush, pound, deci mărțină semnifica (cal) ”distrus”.
    mistrițiu conform alb. mistrec (pestriț, pătat),
    grapă, grapiță (căpușă),
    bală (d.oi; Maram. albă),
    agâmba,
    a căpui (alb.kap),
    cârlebă, cârlibană,
    ardicat (arom.ărdicat; alb.ardhje, hardhi),
    baltă,
    probabil daltă,
    cătun/cătur(alb.kothishte, vezi Mann),
    căpun,
    băcit, (sufix posesiv daco-albanez),
    huidumă/hodin/hodiș/hodolemne,
    udmă,
    druete (”trunchi de copaciu”),
    lăun (leu; manuscriptul lui Viski, 1697),
    a râma/remeș,
    răsteu și rast (alb.resht), rast (popas; alb.resht; cauți și ghicești tu la care sensuri mă refer), uture (viezure; om bogat, dar hain),
    rășcău (râpă, reziș),
    hrapă (corad.alb.vrap; arom.vrapâ),
    a se spărdăi (a se roțăi, răsti; cu sens ironic; expr. spârdalnice bătrâneți; corad.alb.pjerdh; meglenă fla-spârda, iar cu sens ironic),
    țărigă/țărângă (nisip; corad.alb.ther, therrokë),
    adv. gata, gătință,
    dughie/dugos,
    păraș, pară (..a focului; fulger; etc., etc.),
    părag, părăgină, părângoare, adv.părâng (expr.leu părâng),
    gădărai,
    hutupă (ceafă),
    a po-utăli,
    megl.veti (avere),
    corad cu alb.utull (caută!).
    a se viști (a se usca; hidronimele Viștea) /veșted/ viștină (megl. orice lucru veșted) coradical al alb. alb. vjeshtë,
    condrățel/condran (corad.alb.kandërr- insectă),
    a se învăsca (alb.vesh),
    adv.bugăt, buhaș corad. cu alb. buhar (vezi Mann),
    barnee (alb.mbarr),
    crună (alb.kruje),
    cumbară (alb.gheg komb),
    bleasc,
    găligan (alb. gallegan; galinë, bolovan),
    glam (coradicale alb.njomë cu var. ngjomë (Gheg), nglomë),
    a zgrăbui/zgrăbunță (corad.alb. grabë, eroziune),
    bigăr (alb.bigër; top.Bihor, Biharea),
    borugă cu trei dezvoltări distincte,
    a urcui/a urci,
    boc, boacăn, boacă (bokë),
    bucate (alea gătite), bucătar,
    brut, brutar,
    burmă/bortă (corad. alb.burmë, șurub),
    bartă (alb.bart),
    băndură,
    păzui (deal, pisc),
    barc (entopic cu multiple sensuri) corad. alb.bark, bërkushë,
    apelativul pluștăr (alb.plesht),
    mălai/adj. măliu (alb.mjell, mjalmë),
    țâră, etc. etc.

    Astea-s câteva cuvinte getice, sigure în proporție de 70%. Mi-a luat ceva timp să le găsesc, să le verific prin comparații cu lexicul albanez sau baltic, ori să mă duc pe linie indo-europeană la radicalii și dezvoltările lor la Pokorny.
    După ce le stăpânești să-mi ceri, că-ți mai dau. 🙂

    https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

    Apreciază

    • În loc să pierzi vremea pe on-line unde nu suntem mulți cititori, mai bine le’ai aduna într’o lucrare pe care să o publici. Ai face un mare bine dacă ai da tuturor munca ta într’o carte.
      În ce privește etimologia sau originea samo-geților (latinizat sarmați), ești în eroare samo-sarmo înseamnă limbă, grai, vorbă, ceea ce înseamnă că sarmo-geții sau samogiții balți, erau vorbitori de getică sau geto-scytică, geții și scyții erau unii și aceiași, fiind genetic frați de sânge aveau un dialect apropiat, diferențiate la vorbă fiind unele triburi mai îndepărtate în stepa eurasiatică, de unde ”apar” peste noapte sarmații pe latinește (samo-geții) sau sauromații pe elinește, deci cam același drac.
      Vezi aici: https://thraxusares.wordpress.com/2015/01/15/prusacii-sunt-urmasii-samo-getilor/
      Distanțele între triburile antice, influențele climatice sau geografice specifice mediului în care trăiau i’au făcut să aducă inovații limbajului independent de alte neamuri.

      Apreciază

      • Nu există samo-sarmo în limbile arice. Te rog să nu inventezi chestiuni tam-nesam. E un sermo latinesc la care faci aluzie, dar cu atât mai puțin se poate numi ”limbă” getică. https://en.wiktionary.org/wiki/sermo
        Dacă limba și cultura tracilor n-au supraviețuit, cum poți face comparație cu limbile prusacilor (sper că te referi la dialectul baltic de vest, nu la germani) sau a sarmaților, care de bine de rău, încă se mai vorbesc în Caucaz (ossetinii) și-n Tadjikistan, yaghnobii =(sper că am scris corect numele lor).
        Ce am zis de adevărul istoric? Nu contează ce debitezi, ci doar ce poți demonstra. Prusacii nu mai sunt o națiune vie de mai bine de două secole. Resturile care au supraviețuit războaielor și epidemiilor de ciumă s-au germanizat. Se încearcă reconstituirea limbii pe baza lexicului păstrat în două catehisme cu împrumuturi din letonă și lituaniană, dar asta e tot.
        Geții și iranicii în mod singur nu aveau același sânge, nici limbile lor nu se asemănau îndeajuns ca să le numească cineva dialecte apropiate.

        Te încălzesc cu ceva fabulațiile astea? Sunt sigur că nu ești atât de naiv încât să și crezi ceea ce spui. Care-i șpilul?

        Apreciază

      • Nu există, dar faci trimitere! Păi există? Latina nu este limbă ”euro-indiană”? Ce o fi, klingoniană? Sau vreo icoană? Atunci citește documentul din germană de mai jos, sau vei spune că nici asta nu e euro-indiană?
        În fond pe tine ce te recomandă? Părerea ta este fix ca și a mea, de părelolog. A ta în schimb este formată pe erori. Sorry!
        Dacă tu singur susții că sermo înseamnă vorbire, iar Conciliul de la Constance, din 1414 – 1418 confirmă că ”Prusacii Samogiți sunt Sarmogetae (SAMO-GEȚII) după vechiul nume”, deci sarmații (sarmogetae) sunt samo-geții de care nu vrei să auzi tu (vezi mai jos documentul).
        Ce nu’ți convine? Că’ți strică percepția pe care ți’ai construit o imagine falsă? Dacă imaginea ta edificată pe prejudecăți e din nisip, ce faci? O ții pe a ta? Cine ești tu? Ești un no name. Sorry!
        Pe de altă parte, dpdv genetic, geții și toată pleiada de nume de ”popoare” prin care au fost menționați în istorie samo-geții, tyra-geții, tyssa-geții, massa-geții, indi-geții, iler-geții, sarmații, scyții și alte câteva sute de așa-zis popoare au cam același strămoș…
        Dar despre asta nu este suficient să faci doar analogii de rădăcini ale cuvintelor. Așa cum același popor are cuvinte (regionalisme) pe un areal mai mic, la fel sunt pe un areal mai mare azi le spunem limbi. Indo-europenii când au dus limba arhaică acum 4000 de ani toți au plecat dintr’un punct, de acolo unde extragi tu rădăcinile așa-zis indo-europene ale unei limbi materne a acestor vorbitori primari. Aceste rădăcini au fost duse de acești vorbitori arhaici care erau în realitate frați, nu le’a dus vântul cum ți’ar părea convenabil. E-mailul nu se inventase încă, și nici pdf-ul.
        Mai privește încă o dată răspândirea limbii arhaice (euro-indiene) pe hartă și mai caută răspunsuri de cum de s’a extins ea atât de mult, dacă nu de frații aceia arhaici și vorbitori de limbă maternă a fost dusă…Dacă nu găsești răspunsuri în limba albaneză sau osetină, caută în paleogenetică.
        Care’i șpilul dacă faci un efort suplimentar? Afli lucruri noi astfel!
        De exemplu pe wiki-piki pe care nu eziți să faci trimitere!
        Fie, te trimit și eu:
        Geți https://ro.wikipedia.org/wiki/Ge%C8%9Bi
        Tyra-geți https://ro.wikipedia.org/wiki/Tyrage%C8%9Bi
        Massa-geți https://ro.wikipedia.org/wiki/Masage%C8%9Bii
        Tissa-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Thyssagetae
        Iler-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Ilergetes
        Indi-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Indigetes
        Geați https://en.wikipedia.org/wiki/Geats
        Samo-geți https://en.wikipedia.org/wiki/Samogitians
        Sarmogeți (sarmogetae) https://books.google.ro/books?id=X8YHiRyVuzEC&pg=PA62&lpg=PA62&dq=sarmogetae&source=bl&ots=gDu1odFWxq&sig=OHAwl5otYrITypEiP9d9yO6x7BA&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi-5Jbql9DRAhUEUhQKHe76CFoQ6AEIPzAH#v=onepage&q=sarmogetae&f=false
        Sargeți https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarge%C8%9Bi
        Getuli https://en.wikipedia.org/wiki/Gaetuli
        Goți https://en.wikipedia.org/wiki/Goths
        Jeți https://en.wikipedia.org/wiki/Jat_people
        yuezhi https://en.wikipedia.org/wiki/Yuezhi
        Myr-geți, Pien-geți, Thussa-geți, Tyran-geți https://books.google.ro/books?id=HzNDAAAAcAAJ&pg=PA311&lpg=PA311&dq=myr+getae&source=bl&ots=ND7S16_mA4&sig=DxcBfwNj_mnTDuDKwIyo3hSqUmE&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwifjpeDndDRAhWTF8AKHbtWCqAQ6AEIHTAA#v=onepage&q=myr%20getae&f=false
        Myso-geți, An-geți etc…de ultimii wiki-piki nu a auzit, dar îi găsești tu prin documente! Caută! Hai că nu ești prost! În căutări vei constata că în realitate etnonimele diverse ale aceluiași popor sunt crengile din pricina cărora nu vezi pădurea!
        Doar nu ești atât de naiv cât demonstrezi!

        Apreciază

      • Aric este un apelativ mai vechi în lingvistică referitor la grupul indo-iranian. Ei s-au auto-denumit arya (cei nobili), de la regișorii ăia care trosneau pe dravidieni în Punjab și până la alani, care surprinde o transformare fonetică specifică lor (*ry devine l, de aici etnonimul alan).
        Dacă sunt ”părelolog”, iar părerile ar fi săgeți, fi sigur că eu nimeresc ținta în raport de 3 la cinci (încercări). Dumneata tragi în nori ca dacii, adică degeaba. 🙂

        În evul mediu, cronicarii urmau o tendință arhaicizantă, adică numeau voevozi și popoare întregi după strămoșii lor. Mihai Bravu era numit „malum dacus”. Polonezii erau sarmați sau grupați sub un exonim mai cuprinzător, sciți. Albanezii erau epiroți, iar ungurii erau ”turki”. Românii dunăreni au fost numiți daci și bessi de către Kekaumenos,pentru a sublinia descendența îndepărtată, nu o realitate.
        Tu înțelegi că romantismul ăsta n-are absolut nicio legătură cu realitatea. Ți-am zis deja că Samogitja este o latinizare a numelui real al regiunii respective, nu o denumire a unui popor. De ce ești căpos?
        Crișiana (var.Crișana) era numită Partium (din lat.partem). După logica ta găunoasă ar fi după tribul parților.

        Degeaba te lupți cu adevărul istoric. Poți să trunchiezi informația după plac, dar asta nu înseamnă c-ai găsit un filon prețios.
        Ori îți folosești rațiunea, ori debitezi prostioare în continuare. Asta e tot ce aveam de spus. Nu mai revin.

        Apreciază

      • De ce ești căpos?
        Crezi că negând documentele neconvenabile și încăpățânându’te pe prostioarele din care ți’ai făcut un crez și peste care ai turnat beton, rezolvi ceva? Există soluție și pentru betonul tău, sunt pickamere speciale.
        Degeaba bagi tu sau cei ca tine ceea ce nu vă convine sub preș, reținând doar ceea ce vă pică pe schema sau directivă dată de undeva dintr’un birou de șmecher atotștiutor. Nu ține!
        Degeaba te lupți cu evidențele. Poți să trunchiezi cât vrei unele informații, după bunul tău plac, dar asta nu înseamnă că ai un filon care rezistă în timp.
        Ori rețineți toate informațiile și te folosești de toate cunoștințele, ori debitezi prostioare în continuare așa fără susținere totală, ci doar de nișă, adevăruri trunchiate. Adevăruri de clacă, de clan sau cu regim închis, doar al vostru. Cam atât pentru azi.

        Apreciază

  2. Pingback: PROCLAMAȚIA DE LA ISLAZ ȘI URMĂRILE SALE | Vatra Stră-Română

  3. Pingback: ”DACO-TRACIZAREA” GEȚILOR | Vatra Stră-Română

  4. Pingback: PRUSACII ERAU URMAȘII SAMO-GEȚILOR | Lupul Dacic

  5. „Dacii mă cunosc, ei vorbesc o limbă barbară, de idiomă latină”
    Horațiu, marele poet roman (65 î. Chr. – 08 î. Chr.) – Odele, I, 20 (afirmație făcută cu aproape un secol și jumătate înaintea cuceririi unei părți din teritoriile ocupate de geți).

    Nu exista acest citat, e un hoax, o inventie. Referirea lui Horatiu la geti este in II.20:

    ” Me Colchus et qui dissimulat metum
    Marsae cohortis Dacus et ultimi
    noscent Geloni, me peritus
    discet Hiber Rhodanique potor. 20 ”

    Adica:

    “Mă vor cunoaşte colhii şi dacii, care pretind că nu se tem de cohortele marsilor, ca şi gelonii de la capătul lumii”….nimic referitor la limba lor si vreo comparatie cu latina.

    http://www.thelatinlibrary.com/horace/carm2.shtml

    LIBER SECVNDVS (ODE II) scroll in jos pina la XX.20

    Ode.I,20 arata astfel:

    ” XX

    Vile potabis modicis Sabinum
    cantharis, Graeca quod ego ipse testa
    conditum levi, datus in theatro
    cum tibi plausus,

    care Maecenas eques, ut paterni 5
    fluminis ripae simul et iocosa
    redderet laudes tibi Vaticani
    montis imago.

    Caecubum et prelo domitam Caleno
    tu bibes uvam; mea nec Falernae 10
    temperant vites neque Formiani
    pocula colles. ”

    http://www.thelatinlibrary.com/horace/carm1.shtml

    Apreciază

  6. Pingback: PRUSACII ERAU URMAȘII SAMO-GEȚILOR | Vatra Stră-Română

  7. Pingback: ROMANIZAREA NU A AVUT LOC. TEORIA ROMANIZĂRII ESTE SORTITĂ DISPARIȚIEI, PENTRU CĂ ESTE FALSĂ ȘI RIDICOLĂ | Vatra Stră-Română

  8. Pingback: DANIEL ROXIN, NECONVINGĂTOR ÎN ÎNCERCAREA DE A MENȚINE ÎN CIRCULAȚIE TERMENII: DAC, DACI, DACIA | Vatra Stră-Română

  9. Pingback: BLESTEMUL AURULUI GETIC | Vatra Stră-Română

  10. Pingback: LIMBA DUNĂRENILOR, PRECURSOAREA LIMBII CELȚILOR | Vatra Stră-Română

  11. Pingback: RUMÂNII NU VORBESC O LIMBĂ LATINĂ. ISTORIA ȘI SEMNIFICAȚIA NUMELOR DE RUMÂN / ROMÂN / VALAHIA | Vatra Stră-Română

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s