BUCOVINENII ANCHETAȚI PENAL PENTRU REFUZ DE LA MOBILIZARE

De câteva zile deznădejdea a cuprins familiile din regiunea noastră ai căror copii au primit ordin de mobilizare. Nici femeile nu pot răsufla uşurat. În caz de necesitate ar putea fi mobilizate şi ele. Conform legislaţiei în vigoare, pot fi mobilizaţi bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 de ani, dar şi femeile militar cu vârsta între 25 şi 50 de ani.
La etapa actuală în regiunea Cernăuţi au fost intentate 22 de dosare penale împotriva persoanelor care au refuzat mobilizarea. Despre aceasta a declarat în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Comisariatul militar regional, primul adjunct al procurorului regiunii, Oleksandr Ivaniuk.
„În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal „Refuzul de la mobilizare”, în regiunea noastră au fost iniţiate 22 de proceduri penale. În instanţa de judecată au fost direcţionate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară. Unii dintre suspecţi sunt daţi în urmărire generală. Articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 şi 5 ani”, a menţionat Oleksandr Ivaniuk.
De asemenea, potrivit spuselor viceprocurorului regiunii, Direcţia regională de Interne investighează la etapa actuală două cazuri legate de protestele împotriva mobilizării din anul trecut când au fost blocate mai multe şosele din regiune.
La rândul său, comisarul regional, Vitali Ciurai, a anunţat că demobilizarea militarilor va începe în luna martie.
“Demobilizarea militarilor care au fost chemaţi sub arme în 2014 se va desfăşura în perioada 18 martie-1 aprilie. În primul rând, vor fi sloboziţi la vatră cei care au fost mobilizaţi în primul val”, a specificat Vitali Ciurai.
În acelaşi timp, potrivit comisarului, militarilor demobilizaţi li se va propune să semneze un contract şi să rămână în serviciu, pentru că sunt instruiţi şi au experienţa necesară acumulată pe câmpul de luptă.

Ultima rundă de mobilizare a rezervelor armatei a Ucrainei se confruntă cu o împotrivire masivă, în timp ce conflictul din estul Ucrainei cu rebelii din Rusia sprijinit devine din ce în ce mai sângeroas și prelungit.

Protestele românilor din regiunea Cernăuţi față de mobilizarea anunţată oficial de Kiev, în contextul conflictului din estul Ucrainei, au atras atenţia observatorilor OSCE, care desfăşoară o misiune în zonă.

Reprezentanții OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) s’au întâlnit cu protestatarii din satul Ostriţa Herţei, după ce locuitorii au blocat autostrada Cernăuţi-Herţa, solicitând o garanţie din partea autorităţilor că înrolarea în armată va ocoli minoritatea românească din regiune, informează portalul de ştiri bucpress.eu din Cernăuţi, citat de Agerpres.

Etnicii români din regiunea Cernăuţi au organizat proteste față de mobilizarea la război decisă de autorităţile de la Kiev, blocând autostrăzi şi mai multe drumuri centrale.

”Cine şi cu cine luptă în estul Ucrainei?”, se întreabă românii din această regiune, neînţelegând de ce tinerii din nordul Bucovinei, cu o importantă comunitate românească, trebuie să fie antrenaţi în operaţiunile militare din estul Ucrainei, unde deja şi’au pierdut viaţa mai multe persoane din regiunea Cernăuţi.

În satele Ţureni, Mamorniţa Românească şi Radgospovca, 126 de tineri erau pe listele întocmite de comisariatul militar raional Herţa-Hliboca pentru a fi mobilizaţi în estul Ucrainei. Înainte de a ajunge vestea la tineri, mamele acestora au ieşit în stradă, scandând ‘Nu vrem război!’ şi ‘Lăsaţi’ne copiii acasă!’.

Având în vedere escaladarea luptelor din estul Ucrainei, ministerul apărării ucrainean la 20 ianuarie a inceput al patrulea val de mobilizare a rezerviștilor din țară pentru „campania anti-teroristă”, începută în aprilie 2014. Rezerviștii armatei sunt oamenii care au fost înrolați un an în serviciul militar obligatoriu național. La 26 ianuarie, ministerul apărării a declarat un total de aproape 62.000 de rezerviști care au primit deja ordine de înrolare în noul val, jumătate din numărul selecționat. În Ucraina refuzul mobilizării poate fi pedepsit cu până la trei ani de închisoare.

Consilierul prezidențial Yury Biryukov a scris pe Facebook pe 27 ianuarie, că refuzul la molbilizare a devenit endemic, chiar și în Vestul Ucrainei, nucleul tradițional de patriotism ucrainean. Potrivit lui Biryukov, 57% din cei chemați în regiunea de vest Ivano-Frankivsk, numită după un poet național, au ignorat pur și simplu ordinele. Biryukov a declarat că un procent estimat de 37% din cei chemați au trecut granița în România:

„Surse neoficiale ne spun că hoteluri și moteluri de pe cealaltă parte a frontierei cu România sunt angrenate în procesul de refuz al mobilizării. În ultimele 30 de zile, la frontiera de stat din regiunea Cernăuți, au traversat 17 la sută din numărul total al cetățenilor supuși militar. Din surse neoficiale, cunoaștem că hostelurile și motelurile din zona de frontieră a României, sunt pline de persoane care se sustrag mobilizării”, scria pe contul său de Facebook.

În postul de pe Facebook, pe care mai târziu l’a eliminat după o furtună de controverse, Biryukov a afirmat că 14 organizații sătești din Ivano-Frankivsk au refuzat să permită distribuția ordinelor de mobilizare în sate. Același lucru este valabil în alte regiuni din Ucraina de Vest, inclusiv în regiunea Cernăuți vecină cu România. Biryukov a declarat că mobilizarea s’a organizat „în mod normal”, în zonele sudice și centrale mai aproape de conflict, cum ar fi Odesa, Mikolaevsk și Dnipropetrovsk.

Un consiliu raional din regiunea Odesa a recurs la măsuri dure pentru a îmbunătăți procesul, postând pe site-ul său un ordin de interzicere a rezerviștilor să părăsească orașul până vor fi emise toate documentele de convocare. Ordinul a fost mai târziu îndepărtat de pe site. Alte rapoarte vorbesc despre corupție pe scară largă în sistemul de mobilizare.

Unii analiști militari susțin că refuzul la mobilizare este un rău necesar pentru a cerne grâul de neghină, cei patriotic motivați, care răspund la apel dă o mai mare valoare a armatei în acțiune.

Jurnalistul și comentatorul Yury Butusov a acuzat în special Statul Major General al Ucrainei, pentru nivelul ricat al refuzurilor și în cele din urmă comandantului-șef, președintelui Petro Poroșenko, i se impută că a neglijat la nivel regional de administrare, că nu a reușit să elimine corupția din sistemul de convocare și nu a propus platirea și dotarea adecvată a recruților, ceea ce înseamnă că teama de a fi trimis pe front fără îmbrăcăminte de iarnă, veste antiglonț sau truse de prim ajutor, îi determină cu precădere să refuze mobilizarea.

În acest context, cu ocazia unei vizite efectuate la Budapesta, cancelarul german Angela Merkel a exclus posibilitatea ca Berlinul sa livreze arme Ucrainei si a vorbit despre o zona de liber schimb intre UE si Uniunea Eurasiatica ca despre o perspectiva indepartata. Totodata, Merkel i’a cerut lui Viktor Orban sa se poate mai democratic cu criticile din partea opozitiei si a societatii civile, si a spus ca nu poate vedea cum o democratie poate fi neliberala, cu referire la declaratia controversata a lui Orban din 2014.

„Germania nu va sprijini Ucraina cu arme. Sunt ferm convinsă că acest conflict nu se poate rezolva militar”, a spus Merkel după o întrevedere cu prim ministrul maghiar Viktor Orban, citată de Spiegel.

Ukraine-Konflikt: Amnesty prangert Blutvergießen unter Zivilisten an

Cei doi lideri au salutat viziunea despre o zonă de liber schimb negociată între UE și Uniunea Eurasiatică, dominată de Federația Rusă. Angela Merkel a ținut totuși să sublinieze că ideea ar fi eventual fezabilă doar pe termen lung. Această declarație nu schimbă însă cu nimic realitatea prezentă, a mai adăugat cancelarul federal, anume aceea că UE și Rusia sunt angrenate într’un „conflict foarte dur”.

În legătură cu dependența energetică față de Rusia a Ungariei, Merkel a rămas prudentă: Este important să’și diversifice sursele de energie, a spus cancelarul. Cu toate acestea, președintele rus în curând va vizita Ungaria, și va necocia cu Orbán industria nucleară și a gazului.

Comandantul sef al NATO, generalul american Philip Breedlove, este favorabil trimiterii de arme defensive fortelor ucrainene, iar secretarul de Stat este deschis la discutii. Statele Unite au acuzat Rusia ca desfasoara un război indirect în Ucraina, dar au exclus pana in prezent sa furnizeze arme autoritatilor de la Kiev, sustinerea americana limitându’se la un ajutor „neletal”, care include veste antiglont, echipament medical si radare pentru detectarea tirurilor de mortier.

„Desi ramanem concentrati pe cautarea unei solutii prin mijloace diplomatice, evaluăm fără încetare alte opinii pentru a crea un spațiu pentru o soluție negociată la această criză”, a declarat purtatorul de cuvant al Consiliului national de securitate, Bernadette Meehan. Potrivit New York Times, generalul Martin Dempsey, seful Statului Major Interarme, este deschis la noi discutii, la fel si consiliera lui Barack Obama pe probleme de securitate, Susan Rice.

Într’un raport independent, care urmeaza sa fie dat publicitatii luni de către publicație, va incita Statele Unite sa trimită Ucrainei arme defensive si echipament în valoare de peste trei miliarde de dolari, inclusiv drone de recunoaștere și rachete antitanc.