Studentul la design Zsanett Szirmay a transferat modele de broderie populară românească pe cartele perforate într’o cutie muzicală, care citește motivele tradiționale și le transformă în sunete.
Ascultați o partitură:
Pentru Proiectul Soundweaving, Szirmay a folosit un aparat de tăiere cu laser-pentru a crea găuri de’a lungul materialului, formând modele care imita motivele din broderii vechi din regiuni ale Europei de Est, cu predilecție din România.
Benzile de material servesc ca benzi pentru cutia muzicală, care traduc modelele în melodii. Cardurile perforate sunt presate de 20 de dinți de pieptene în interiorul casetei de muzică de metal folosind o serie de rotile dintate si o manivelă manuală. Când fiecare dinte este prins și eliberat de către o gaură corespunzătoare, se creează o notă muzicală diferită.
„Soundweaving adaugă o altă dimensiune broderiei traditionala, activează multiple simțuri și inspira vizitatorii să interacționeze, deoarece nimeni care vizitează expoziția, nu poate reuși această performanță prin ei înșiși”, a declarat designerul, care studiaza pentru un master în design textil la Universitatea Moholy-Nagy din Budapesta.
Cartelele perforate sunt deja utilizate în mașini de țesut pentru a programa modele în același mod în care acestea sunt utilizate în instrumentele muzicale, cum ar fi flașnetele, pentru a produce muzică. Acesta a fost sensul, care a inspirat proiectul.
„În timp ce lucram în atelierul de țesut, am devenit intens fascinat de cartelele perforate și utilizarea lor în mașinile de țesut”, a declarat Szirmay Dezeen.
„Mi’am amintit că flașnetele cu benzi perforate din copilăria mea lucrue pe același principiu.”
Privind la cusătura încrucișată (eco-cusătura) ca la un model de pixeli, Szirmay a atribuit o notă pe o partitură muzicală pentru fiecare cusatură, ștanțând manual modele de corsaje tradiționale ale costumului popular sau fețele de perne, prin hârtie și fabricând astfel cardurile.
„Pentru a le fabrica, am folosit dansuri populare care purtau haine brodate tradiționale…”, a spus designerul.
„Contemplând și făcând un pas mai departe, am fost curios să aflu cum ar putea să sune modelele eco-capsate”.
Proiectul a fost prezentat pentru prima dată la o expoziție la universitate în septembrie 2014, în timpul Săptămânii Viena Design, când bucăți mari de textile decupate cu laserul, au fost atârnate vertical în linie în jurul mașinilor de sunet.
Această prezentare s’a dorit a se oferi o referință vizuală a caracterului stratificat pentru software-ul care editează sunetul, unde melodiile individuale sunt afișate separat.
Straturile de textile au fost compensate, imitând intervalele de timp, în muzică, cunoscute sub numele de „fază” sau „canon”.
„Principiile compoziției sunt similare cu designul textil. Ambele segmente folosesc formularul prim, inversiunea, inversarea și inversarea retrogradă”, a spus Szirmay.
„M’am jucat cu aceste transformări, în crearea de cartele-perforate cu ajutorul muzicianului și compozitorului Bálint Tárkány, Komárom-Esztergom-Kovács în calitate de co-producător.”
Soundweaving a fost prezent într’un spectacol la Târgul Heimtextil de la Frankfurt.
Fotografie de Alexander Fövényi.
SLIGHLY WINDY
Pingback: Probe-Bombă: Scrierea dunăreană a geţilor se află la baza alfabetelor chirilic și latin. Şi pietrele ne spun adevărul. Iar noi ? – Basarabia Literara
Pingback: LIMBA DUNĂREANĂ SAU LIMBA LATINĂ? | Lupul Dacic
Pingback: NUMERELE LUI FIBONACCI ȘI PROPORȚIA DE AUR | Vatra Stră-Română
Pingback: LIMBA DUNĂREANĂ SAU LIMBA LATINĂ? | Vatra Stră-Română