SOLICITAREA AUTONOMIEI ÎN BAZA UNOR CRITERII ECONOMICE FALSE

Urzeala din spatele solicitărilor de autonomii fiscale, economice se structurează pe premize false, chiar ordinare, dar îndeosebi se bazează pe neștiința și ignoranța multor români, și a celor mai mulți minoritari care vor să’și crească potența numerică într’un alt stat, în care de la 4-5% să salte la peste 15%.
Pentru acești adepti ai autonomiilor regionale pe baze economice, cum este cea a minoritarilor, prezentăm niște cifre, ca să înțeleagă toată lumea cât de deplasate și mincinoase sunt „argumentele” lor. Acești urzitori susțin aberant ca:

„Impozitele acumulate în Transilvania ajung în Moldova și Oltenia pe nedrept. Transilvania este trezoreria ţării noastre fără autodeterminare (?!!! n.m.). Ei au mai mare nevoie de noi, decât noi avem de ei. Regiunea noastră s’ar putea autosusţine.”

”O minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea Goebbels, Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist.

Așadar să încercăm cu cifre reale sa demascăm minciuna patrihoților locali.
Regiunea Transilvania (Ardeal)+Crișana+Banat+Maramureș) aduc la bugetul național 178 miliarde lei, cu o medie de doar 11 miliarde lei în cele 16 județe.
Restul țării (Moldova+Muntenia+Oltenia+Dobrogea) aduce la bugetul national 364,27 miliarde lei cu o medie de 14 miliarde lei în cele 25 de județe și București.
Unde este superioritatea Transilvaniei și a celorlalte regiuni față de „Regat”?

Dacă ne luăm doar dupa cifre seci, constatăm că este o gogoriță toată construcția lor, mai ales când se argumentează economic. Autonomia economica nu se justifică, cifrele reale aratandu’ne un nivel de aport la buget exact invers, Transilvania traiește de pe urma „Regatului”, dacă ne folosim de terminologia patrihoților.
Spre exemplificare e suficient să înțelegem că Bucurețtiul are un aport de 33 de ori mai mare ca al Covasnei, de 29 de ori decât Sălaj, 20 de ori decât Harghita, 20 de ori decât Bistrita Nasaud, de 12 ori cât Mureș, de 10 ori cât Arad, tot de 10 ori decât Sibiu și de 7 ori cât Brașov.
Aproape 6,3 miliarde de lei (1,5 miliarde de euro) este surplusul pe care l’a adus în anul 2011 Bucureștiul la economia țării, dupa cum reiese din estimările Comisiei Naționale de Prognoza (CNP), trend care a continuat și în 2012 și în 2013.
București are cea mai mare pondere (22-23%) în economia României, fiind urmat de Cluj, Timiș, Argeș, Constanța, Prahova, Brașov, Dolj, Ilfov, Iași.

Valoarea economica a tuturor judetelor in 2011 in bani, este de 542,04 miliarde de lei.
De unde rezulta ca valoarea medie a unui judet din Romania este de 13 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro).
La randul ei, valoarea din 2010 a economiei Romaniei a fost de 513,64 miliarde de lei. Ceea ce inseamna o crestere a PIB-ului de 28,4 miliarde de lei in acest an comparativ cu 2010.
Din acesti 28,4 miliarde de lei, circa un sfert, adica 6,3 miliarde de lei, reprezinta suma cu care a urcat economia Capitalei in 2011.
Mai exact, economia municipiului Bucuresti este estimata in acest an la 123,15 miliarde de lei, ceea ce reprezinta nu mai putin de 23 % din total national, cu 6,3 miliarde de lei peste cifrele din 2010, cand PIB-ul Capitalei a insumat 116,84 miliarde de lei.
Dupa cum afirmam anterior, după București, următoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timiș, Arges, Constanța, Prahova și Brașov. București plus aceste șase județe fac cât jumătate din economia românească. Penultima pozitie este ocupată de Covasna, județ care a contribuit doar cu 3,97 miliarde de lei la economia țării, cu 180 milioane lei mai mult decât în 2010.
Aveti în poză cât valorează fiecare județ din România (valoarea din 2011).

După Bucureşti, cel mai bine la acest capitol stă Ilfov cu 2.796 lei, şi, la mare distanţă, judeţul Timiş, care s-a apropiat de 2.000 de lei pe cap de locuitor.

Cel mai bine finanţată, şi omogen, este partea de vest a ţării. Cu excepţia Maramureşului, toate judeţele din Ardeal şi Banat stau în jurul mediei naţionale, deasupra ei, în cele mai multe cazuri.

De asemenea, după Bucureşti, cel mai bine la capitolul bani primiți de la buget stă Ilfov cu 2.796 lei, judeţul Timiş, care s’a apropiat de 2.000 de lei pe cap de locuitor. Dar cel mai bine finanţată, şi omogen, este partea de vest a ţării. Cu excepţia Maramureşului, toate judeţele din Ardeal şi Banat stau deasupra mediei naționale de 1.452 de lei a luat de la buget fiecare român în parte în 2012.

Judeţele din sudul României au avut parte de cea mai slabă finanţare. Dezastruoasă în unele cazuri. Afară de cele două judeţe din Moldova, aici sunt toate celelalte care au primit de la bugetul de stat sub 1.200 de lei pe cap de locuitor – Ialomiţa, Teleorman, Dolj şi Dâmboviţa. Putem astfel observa că toate județele primesc sume pe cap de locuitor cuprinse între 1104 lei (Ialomița) și 1971 lei Timiș, printr’o politică bugetală destul de echilibrată dacă luăm în discuție și aportul adus la nivel național de județe la buget.

În fruntea clasamentului celor mai mari contribuabili la bugetul României, după bucureşteni (30,4 mld lei), pe locul al doilea, la foarte mare distanţă, vin constănţenii, cu aproape 6 miliarde de lei plătiţi în 2013. Top 5 e completat de Cluj, Ilfov şi Timiş.

Iată cum arată topul pe judeţe (milioane lei):

1. Marii contribuabili cu 79.459 milioane lei,  sunt, în general, firme de mari dimensiuni care activează cele mai multe dintre ele la nvel național. Sunt 2.500 în toată ţara, iar contribuţiile lor la buget sunt contabilizate separat şi nu apar în dreptul judeţului în care activează.

2. Bucuresti 30.416 milioane lei fără marii contribuabili

Adică de 10 ori cât Brașov, de 15 ori cât Mureș, de 30 de ori cât Harghita. Așadar, mitul că vreun sudist trăiște de pe urma vreunui minoritar maghiarofon, sau alogen separatist, cade definitiv în fața acestor cifre.

3. Constanta 5.968
4. Cluj 4.322
5. Ilfov 3.960
6. Timis 3.857
7. Prahova 2.974
8. Brasov 2.677
9. Iasi 2.350
10. Bihor 2.237
11. Arges 2.167

12. Mures 2.012

13. Dolj 1.925
14. Sibiu 1.884
15. Arad 1.804
16. Galati 1.735
17. Hunedoara 1.461
18. Bacau 1.439
19. Suceava 1.412
20. Maramures 1.297
21. Alba 1.103
22. Satu Mare 1.059

23. Neamt 1.051
24. Harghita 1.048
25. Dambovita 1.034
26. Buzau 1.031
27. Valcea 959
28. Olt 908
29. Braila 864
30. Gorj 810
31. Botosani 793
32. Vrancea 764
33. Vaslui 709
34. Bistrita 708
35. Covasna 680
36. Caras Severin 654
37. Giurgiu 619
38. Ialomita 611
39. Salaj 600
41. Tulcea 579
42. Teleorman 575
43. Mehedinti 520
44. Calarasi 516

Amatorii de autonomii regionale ar trebui să sape mai adânc și fără a dezinforma, pentru un argument valid, pentru că situația economică în viitor a țării nu le va da motive de liniște pe tărâm economic. Nici în următorii 2 ani situația nu le va da apă la moară, decalajul între „Regat” și județele ”transilvane” se adâncește, dar nu pentru că cineva dorește așa ceva subteran, cum poate ar crede cârcotașii patrihoti, ci pentru că acesta este ritmul de dezvoltare actual, absolut natural.

Nu dorim ca din aceste statistici cineva să tragă concluzia total eronată, că încercăm a creea o prapastie între regiuni. Încercăm o analiză la îndemana oricui are răbdarea să studieze oleacă site’ul Comisiei Nationale de Prognoză, ce are la bază datele INS, date ce sunt trimise și cunoscute și de Bruxelles. Așadar se prognozează ca la finele anului 2016, România să atingă suma încasată la nivel național de 734,733 miliarde lei, cu 178,025 miliarde mai mult decât la finele anului 2011.
Bucureștiul să înregistreze cifra de 167,44 miliarde lei.
Dar pentru a demonta întreaga construcție de neadevăruri și aberații, celor ce se bazeazî pe ”argumente” economice, în tentativa lor de a creea un stat independent în Transilvania, iată prognoza încasărilor în 2016, în toate cele 16 județe: 237,569 miliarde lei, cu o medie de 14,8 miliarde /judet.
În „Regat” situația se modifica astfel: 497,164 miliarde lei în cele 25 de județe și București, cu o medie de 19,122 miliarde / județ. Oricine poate vedea cu ochiul liber și neinfluențat de propaganda separatiștilor, diferențele.
În concluzie, adepții ideii eronate și aberante că românii din vechiul regat trăiesc pe spinarea ardelenilor, trebuie să argumenteze cu cifre reale și nu cu lozinci otrăvite. Cu muncă și inteligență aceste cifre seci pot fi îmbunătățite, într’atât cât să fie resimțite cu adevărat în nivelul de trai al fiecărui român si nu căutat în segregaționism.

Sursă: economica net

Citiți și: CUM DEZINFORMĂM ROMÂNII CA SĂ ADERE LA IDEEA FEDERALIZĂRII

#Vatra Stră-Română‬ ‪Dacii‬ ‪Geții‬ ‪Pelasgii‬

Publicitate