SARMI-GETUZO – ETIMOLOGIE

Sarmizegetusa Regia, cea regească, situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, a fost capitala Geției preromane.

Sarmis-e-GETuza – Ipoteze asupra etimologiei

Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină): Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, (colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege etc.

Dar și pe Tăblițele de la Sinaia:

”Sarmi-GET-uzo este prezentă în foarte multe dintre aceste plăci, sub diferite forme care diferă doar prin cîteva vocale sau prin interschimbarea dintre ”S” și ”Z”, dar în care regăsim cu predilecție particula ”GET”, ce reprezintă etnonimul neamului getic.

Astfel întîlnim SARMI-GET-UZO (20 de apariții), SARMI-GET-OIZO (6 apariții), SAMI-GET-OIZO, SARM-GET-IUZO, SARM-GIT-IOZA, SARMI-GET-OZO, SARMI-GET-ZO, SARMI-GET-UZIO, SARMI-GET-AUSA, SRMI-GET-UZO, SARMI-GET-USO și SARMIE-GET-OTOIZO.

Prin prezența pe plăci în compania majorității regilor davo-geți, putem afirma că Sarmi GETuzo a fost capitala regatului davo-get pe parcursul a cîteva secole.” (via MATO DABO GETO).

Cert este că toate variantele din Tăblițe conțin endonimul neamului GETIC.

1. VARIANTA MITICĂ

SARMIS (HERMES) + GETUZO (GEȚI, GETUZI) = GEȚII LUI HERMES

 
https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/k11-11hermes.jpg

În foto, Hermes, mesager al zeilor, zboară pe cizme cu aripi. El deține ”kerykeion” (caduceu varianta latină) sau bagheta Herald în mînă, și poartă o Petasos (pălărie de călătorie) și Chlamys (manta).

HERMES a fost marele Zeu Olimpian al creșterii animalelor, drumurilor, călătoriilor, ospitalității, vestitorilor, diplomației, comerțului, furtului, limbii, scrierii, persuasiunii, vicleniei și trucurilor, concursurilor sportive sau sportului, educației, astronomiei, și astrologiei. El a fost, de asemenea, agentul personal și Herald a lui Zeus, regele zeilor. Hermes a fost descris frumos și atletic, un tânăr fără barbă, dar și ca un om cu barbă mai în vârstă.

În artă clasică și elenistică Hermes a fost, de obicei, descris ca un tînăr chipeș, atletic, cu părul scurt, ondulat. El a fost frecvent descris nud, cu un halat drapat peste umăr și braț. Uneori el a fost echipat cu o pălărie înaripată.

În arta elinească veche Hermes a fost descris ca un Zeu mai matur cu barbă, o reprezentare care a rămas populară în Herma și în vremuri clasice.

Părinții lui Hermes au fost Zeus și Maia, iar Hermafroditus a fost descententul său cu Afrodita.

Ceea ce este interesant în mitologie, Hermes a fost asociat Zeului egiptean Toth.

Thot, scris și Thoth, zeul egiptean al lunii, al aritmeticii, al vorbirii și inventatorul scrisului, este reprezentat ca un bărbat cu cap de ibis sau de babuin.

În mitologia heliopolitană este considerat și ”inima lui Ra”, personificînd deci cunoașterea divină și esența gîndirii creatoare, care transmite cuvântului forța adevărului, puterea de a crea realitatea. Este gardianul morților și intermediarul lor în fața zeilor.

A fost asociat de antici zeului Hermes. Thot mai era cunoscut și ca zeu al științei, al înțelepciunii.

 
https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/350px-thoth-svg.png

2. VARIANTA GETOLOGICĂ (DACOLOGICĂ)

Numele ar putea fi unul getic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă și latină.

Nu se cunoaște pronunțarea din limba GETICĂ în mod cert și nici sensul cuvîntului. Atît Constantin Daicoviciu în lucrarea Ulpia Traiana, cît și Liviu Mărghitan în Civilizația geto-dacilor prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în Limba traco-dacilor, cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stîncă, înălțime) și zeget (palisadă, cetate), din indoeuropeanul *gegh- ”creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându’se cu un determinativ și avînd înțelesul de ”Cetatea de pe stâncă”, ”Cetatea înaltă”, ”Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stîncă)”.

Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve.

Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul că era o cetate regească, la origine.

https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/screenshot-2015-01-06-13-33-35.png

3. VARIANTA ”SARMATICĂ”

O altă teorie spune că numele ar însemna: ”așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: sarmis et getusa din latină Vasile Pîrvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi.

Sarmații sînt samogeții antici. Prin latinizare samo-get, termenul ia formele sarmogiți-sarmați mai tîrziu, ceea presupune că foarte mari diferențe de vocabular nu ne așteptăm să fi fost, poate diferențieri de dialect cum sînt azi rumîna și arumîna.

4. VARIANTA ZARMOS (VIA SANSCRITĂ)

Pîrvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul ”Egetusa a lui Sarmos” sau ”Zarmos”, arătînd că Zarmos / Zermos a fost un nume ”tracic” cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard – Vechii traci, un studiu etnologic.

Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia) Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas și varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos.

Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima parte comparând’o cu harmyá din sanscrită ”vatră-cămin-familie” și cu cuvântul armenesc zarm(i) ”familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind ”casa națiunii ”(getice).

https://thraxusares.files.wordpress.com/2015/01/screenshot-2015-01-06-13-09-36.png

5. VARIANTA BIBLICĂ

Si anume: ”S” de la Sem, ”armi” de la Aram si ”geto” de la Gheter, iar ”sa” sau ”zo” etc, fie de la ”sat” fie de la ”zau” adica zeu / zei.

Gheter fiind unul dintre fiii lui Aram care la rîndul lui a fost unul dintre fiii lui Sem care la randul lui a fost unul dintre fiii lui Noe.

Această variantă a fost primită de la un cititor (pseudonim – spitfire) :

”Acuma, pentru a înțelege și de unde vin aceste denumiri și pentru că am observat că sună foarte apropiat, am pornit pe varianta biblică. Adică am considerat textul biblic ca fiind unul istoric și valabil pentru a vedea ce ne dă. Astfel că am considerat că biblicul Peleg care a fost fiul lui Eber care la rîndul sau a fost fiul lui Selah, fiul lui Cainan, fiul lui Arfaxad (fratele mai mare al lui Aram) fiu al lui Sem, fiul lui Noe… are legătură cu poporul pelasg. Și, cum arătam mai sus, am considerat că Gheter are legătură cu geții. Așadar… Sigur că pare că se complică lucrurile, dar nu e chiar așa, ci dimpotrivă capătă o coerență incredibilă și răspunde la cele mai grele întrebări legate de istoria și destinul neamului rumînesc.”

Ce ar însemna o descifrare a acestor texte biblice?

1. Ori că își evreii își au strămoși biblici

2. Ori că și rumînii sînt ”evrei”, ceea ce sună ”ca dracu”, ori,

3. Evreii de azi nu au strămoși biblici, ce iar sună ”ca dracu”…

Aceste încercări, precum și altele de a afla semnificația toponimului Sarmizegetusa au generat teorii care rămîn doar la stadiul de ipoteze.

Sursa: theoi.com
 

13 gânduri despre &8222;SARMI-GETUZO – ETIMOLOGIE&8221;

  1. Vasile Pârvan a respins această ipoteză TA, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi. Pârvan a propus citirea Sarmiz-egetusa în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard Vechii traci, un studiu etnologic. Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas și varianta tracă bazată pe Zermos, Xermo-sígestos sau Zermo-sígestos.

    Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegétousa, prima parte comparând-o cu harmyá din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul armenesc zarm(i) „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii (getice)”.

    Apreciază

  2. Pingback: HARGHITA-COVASNA GETICĂ: 200 DE AȘEZĂRI, 34 DE CETĂȚI ȘI PESTE 30 DE TEZAURE GETICE | Vatra Stră-Rumînă

  3. Eu știam o alta variantă a originii străbunilor noștri. Anume originea tracilor, marea familie din care făceau parte și geto-dacii: Trahus ar fi fost unul din fii lui Iafet, fiu al lui Noe!
    Acum, nu știu ce să cred…

    Apreciază

  4. Ce spuneti de varianta biblica?
    Si anume: ‘S’ de la Sem, ‘armi’ de la Aram si ‘geto’ de la Gheter, iar ‘sa’ sau ‘zo’ etc, fie de la ‘sat’ fie de la ‘zau’ adica zeu/zei. Gheter fiind unul dintre fiii lui Aram care la randul lui a fost unul dintre fiii lui Sem care la randul lui a fost unul dintre fiii lui Noe.
    E!… Cum vi se pare?

    Sunt incantat, draga Traxus ares, ca folosesti ‘pelasgo-geti’. Mi se pare genial. Si eu am speculat si inca o mai fac in directia asta. Catavreme avem surse istorice care spun ca atat pelasgii cat si getii au trait cam in acelasi areal si cam in acelasi timp, denumirea de ‘pelasgo-geti’ pentru poporul ce a trait si inca traieste continuu timp de cel putin 4000 de ani in arealul carpato-danubian se impune firesc.

    Acuma, pentru a intelege si de unde vin aceste denumiri si pentru ca am observat ca suna foarte apropiat, am pornit pe varianta biblica . Adica am considerat textul biblic ca fiind unul istoric si valabil pentru a vedea ce ne da. Astfel ca am considerat ca biblicul Peleg care a fost fiul lui Eber care la randul sau a fost fiul lui Selah fiul lui Cainan fiul lui Arfaxad (fratele mai mare al lui Aram) fiu al lui Sem fiul lui Noe… are legatura cu poporul pelasg. Si, cum aratam mai sus, am considerat ca Gheter are legatura cu getii. Asadar… Sigur ca pare ca se complica lucrurile dar nu e chiar asa ci dimpotriva capata o coerenta incredibila si raspunde la cele mai grele intrebari legate de istoria si destinul neamului romanesc.

    Apreciat de 1 persoană

    • Nu am nimic împotrivă să introduc în text ipoteza ta, pentru că oricum nu avem o variantă definitivă.
      Dar nu aș vrea să speculez nimic pe texte biblice, dintr’un singur motiv.
      Nu avem o variantă foarte veche a vechiului testament pe care să ne bizuim. Exemplarele de biblii existente sunt o serie de copii relativ recente în care se poate să se fi strecurat voit sau mai puțin voit tot felul de noi termeni. Prefer să cred mai mult în identificarea genetică a populațiilor vechi cu etnonimele pomenite sau inventate de așa-zișii cronicari de’a lungul vremurilor.
      Spun asta pentru că iarăși avem rare situații antice în care, cu excepția romanilor sau elenilor, să fie menționate endonimele fiecărui popor, trib sau seminție, prin propriile lor texte, adică ei despre ei.

      Apreciază

      • Mai intai,
        Multumesc pentru faptul ca ai luat in considerare propunerea/speculatia mea! Mai departe trebuie sa spun ca speram, cel mult, sa pubilci comentariul meu si nicidecum sa introduci ideea in cadrul articolului. Sincer, ma simt un pic jenat pentru ca in definitiv speculatia mea este mai mult ca o joaca de copil. Dar o joaca serioasa desigur – copii cand se joaca o fac serios. 🙂

        Acuma, daca-mi permiti, as vrea sa pun niste raspunsuri in dreptul intrebarilor ce au aparut in cadrul, cu voia ta, iata, variantei 5.
        Astfel:
        Ce ar însemna o descifrare a acestor texte biblice?
        1. Ori că românii și evreii își au strămoși biblici
        E limpede ca da, daca e sa ne luam dupa ce spune biblia, toata omenirea are.

        2. Ori că și românii sunt ”evrei”, ceea ce sună ”ca dracu”, ori,
        Da. Si romanii sunt evrei dar doar partial si anume pe filiera Peleg. In schimb sunt mult mai mult semiti, pentru ca intervin ambele filiere adica Peleg si Gheter, iar accentul cade pe semiti si nu pe evrei. Deci semitismul ne intereseaza in primul rand. Cum ar veni, e destul de limpede ca suntem semiti. Si repet: daca e sa ne luam dupa ce spune biblia.
        „Suna ca dracu” deocamdata, adica pentru ca nu suntem acomodati cu ideea si pentru ca avem destule preconceptii negative.
        Mai precis ar trebui spus Iafeto-semiti pentru ca intervine alianta cu Iafet (Facerea, cap. 9, Vers. 27). Si ar mai fi multe de spus.

        3. Evreii de azi nu au strămoși biblici, ce iar sună ”ca dracu”…
        Au, desigur ca au. Conform bibliei toata omenirea are. Deci nu mai „suna ca dracu”. 🙂

        Multumesc din nou!
        Si sa ma ierti pentru insistenta!

        Apreciază

  5. Pingback: SARMI-GETUZO – ETIMOLOGIE - » Portalul Romanilor de Pretutindeni

  6. Pingback: HARGHITA-COVASNA GETICĂ: 200 DE AȘEZĂRI, 34 DE CETĂȚI ȘI PESTE 30 DE TEZAURE GETICE | Vatra Stră-Română

  7. Pingback: ZAMOLXIS PRIMUL LEGIUITOR AL GEȚILOR | Vatra Stră-Română

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s