DĂNILĂ APOSTOL, HATMANUL UCRAINEI DIN 1727

Din ciclul, Punerea în valoare a istoriei naționale a rumînilor din răsărit, precum și a contribuției rumînilor la istoria, cultura și civilizația altor popoare, aducem în atenție una din figurile rumînești care a făcut istorie în spațiul rumînesc de la est de Nistru unde azi este Ucraina.

Istoria rumînilor nu menţionează aproape deloc numele unuia dintre cei mai importanţi comandanţi militari ai vremii sale: Dănilă Apostol, boier moldovean care a devenit hatmanul cazacilor zaporojeni. Este vorba de una dintre cele mai însemnate forţe militare din acea perioadă.

Cine a fost Dănilă Apostol ?

DĂNILĂ APOSTOL născut în 17 decembrie 1654, decedat în 17 ianuarie 1734, a fost hatman al Ucrainei între anii 1727 și 1734.

Era rumîn după ambii părinți.

Istoricii ştiu doar că pe tatăl său îl chema Pavel Apostol, fiind fiul lui Efrem Apostol.

Hatmanul cazacilor s’a născut în anul 1654, într’o familie boierească ce deţinea moşii întinse în Principatul Moldovei şi în Ucraina de azi, ”părţile tătăreşti”, după cum glăsuiesc documentele.

Pavel Apostol era născut în Moldova și trecuse în Hătmănie, ca polcovnic de Mirgorod (1671-1673 și 1676-1678), titlu pe care l’a purtat o vreme și fiul său Dănilă.

Blazonul Apostoleștilor

Pavel Apostol a ctitorit, în 1670, mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din preajma satului Porteanki din cuprinsul regimentului de Mirgorod.

Mama lui Dănilă Apostol provenea din vechea familie boierească Catargi care trecuse de asemenea în Hătmănie.

Strategul moldovean a condus organizaţia militară a cazacilor în perioada în care aceştia au intrat sub dominaţia Rusiei.

Despre Dănilă Apostol se cunosc puţine lucruri, pentru că cele mai multe dintre documentele care îl privesc sînt îngropate în arhivele ţariste.

Cel mai probabil, el a fost unul dintre importanţii comandanţi militari care a luat parte la aventura ţarului Petru I, care, aliat cu principele Dimitrie Cantemir, a încercat să cucerească Balcanii de la Imperiul Otoman.

Însă cei doi au fost înfrînţi în bătălia de la Stănileşti, pe Prut. Dimitrie Cantemir şi boierii săi s’au refugiat în Rusia. Aici, ţarul Petru I i’a răsplătit cu adevărat regeşte.

Lui Dimitrie Cantemir i’a fost recunoscut rangul de principe şi a devenit un adevărat ministru de Externe al ţarului. De asemenea, boierul Toma Cantacuzino, cel care l’a părăsit pe principele valah Constantin Brîncoveanu pentru a se alătura cu cavaleria muntenească armatei ţariste, a primit moşii întinse şi rangul de conte.

El a îndeplinit o serie de înalte funcţii militare în vremea lui Petru I.

Aceştia erau moldovenii cu care Dănilă Apostol se cunoştea în aristocraţia ţaristă. Acesta a primit, la rîndul său, o serie de însărcinări militare, care au culminat cu rangul de hatman al cazacilor zaporojeni şi i’a fost recunoscut rangul nobiliar.

La data războiului dintre Petru I şi Imperiul Otoman, Dănilă Apostol era recunoscut drept un militar valoros. El devenise de tînăr polcovnic, adică ofiţer cu rang de colonel al regimentului Myrhorod al cazacilor zaporojeni.

El şi’a arătat vitejia în luptele cu turcii şi cu tătarii din Crimeea şi din Bugeac. În anul 1701, el a participat, de partea Uniunii Polono-Lituaniene, la războiul contra Suediei, care a culminat în anul 1705 cu înfrîngerea suedezilor.

În anul 1708, el s’a alăturat vechilor săi inamici şi, alături de hatmanul cazac Ivan Mazepa, a luptat de partea suedezilor împotriva lui Petru I al Rusiei. Însă acest lucru nu a durat decît puţin timp, apoi Dănilă Apostol a schimbat din nou tabăra.

El a fost unul dintre comandanţii remarcaţi de Petru I în bătălia de la Poltava, care a adus Suediei o nouă înfrîngere.

”Hatmanul cel chior”

Într’una din bătălii Dănilă Apostol şi’a pierdut un ochi, în anul 1722, în războiul dintre Rusia şi Imperiul Persan, la asediul fortăreţei Derbent.

Cinci ani mai târziu, cînd el a devenit hatman al cazacilor, acest fapt i’a adus porecla de ”hatmanul cel chior”.

În 1683 a zdrobit oastea tătărască în bătălia de lîngă rîul Ingul și în 1686 în cea de lîngă rîul Sokolka.

A participat la toate campanile împotriva cetăților turcești de la gurile Niprului, precum și în bătăliile din Liflandia și la asediul Varșoviei. În 1722 este trimis să lupte în Persia și participă la lupta de lîngă rîul Sulak, în Transcaucazia.

Biserica Schimbarea la față din satul Bolșie Sorocințî din ținutul Poltavei, a fost ctitoria și locul de veșnică odihnă al hatmanului Dănilă Apostol.

În 1809 în această biserică avea să fie botezat cel cunoscut ulterior ca scriitorul Nikolai Vasilievici Gogol, care, se presupune, de asemenea avea rădăcini rumînești.

S’a înfățișat de mai multe ori în fața țarului sau țarinei la Moscova și Petersburg.

Neamul său pe line bărbătească s’a întrerupt odată cu ultimul strănepot, astfel încît numele de familie a fost transmis lui Ivan Muraviov, un strănepot pe linie feminină, care a devenit Muraviov-Apostol, conform unui decret al țarului Alexandru I. Dănilă Apostol a avut un singur frate, Vasile Apostol, despre care știm că a decedat în anul 1702.

A fost căsătorit cu Uliana Iskrițki, fiica polcovnicului Vasile Iskrițchi și nepoata hatmanului Pavel Teterea.

A avut 7 feciori și 4 fiice.

Arhivele ruseşti mai arată că Dănilă Apostol a murit în anul 1734.

Moartea sa a consemnat sfîrşitul largii autonomii a cazacilor în Rusia.

Un nou hatman avea să fie ales abia în anul 1750, care avea să fie mai mult un ofiţer ţarist şi mai puţin un conducător autonom al ”republicii” cazacilor zaporojeni, care a reprezentat, timp de mai mult de trei secole, o forţă militară de temut.

Este înmormîntat în biserica Schimbarea la față din satul Bolșie Sorocințî, ctitoria sa din ținutul Poltavei.

În 1809 în această biserică avea să fie botezat cel cunoscut ulterior ca scriitorul Nikolai Vasilievici Gogol, care, se presupune, de asemenea avea rădăcini rumînești.

Sursa: Vlad Cubreacov    sanderusmaps.com

Vatra Stră-Română‬

Publicitate