O imagine din secolul V din Iliada ambroziană, arată cum Ahile aduce omagiu lui Zeus, pentru întoarcerea în siguranță a lui Patrocle
Așa cum spuneam la început, teoria nu este deloc nouă precum că Homer a fost doar un rapsod, iar la rândul lui doar o verigă care a transmis într’un lung șir al tradiției orale legendele extraordinare ale Iliadei și Odiseei, și de asemenea poate la rândul său a fost și poet care și’a adăugat măiestria sa, la celebrele opere.
În 1960, Albert Lord publică o carte (Bardul) împărțită în două părți. În primul rând, autorul se concentrează pe teoria compoziției oral-stereotipe și implicațiile sale pentru barzii care ar recita poezii epice și eventualele texte literare care convertesc materialul oral în formă scrisă.
Dezvoltarea teoriei sale este bine cunoscută și din studiile etnografilor români, care culeg în principal formule orale, cântecele și doinele tradiționale care alcătuiesc folclorul românesc. Primele producții ale literaturii populare au fost publicate de catre poetul Vasile Alecsandri în culegerea „Poezii populare.
”Romanul e născut poet”, despre care bardul de la Mircești afirma că este „înzestrat de natură cu o închipuire strălucită și cu o inimă simțitoare”.
Trăsăturile producțiilor populare ale noastre sunt:
– Caracterul oral reprezintă trăsătura specifică fundamentală a literaturii populare și constă în faptul că aceasta este creată, păstrată prin viu grai, de la o generație la alta, de către rapsozi.
– Caracterul tradițional are în vedere existența, în cadrul literaturii folclorice, a unui sistem prestabilit de mijloace de expresie artistică, într’o diversitate nesfârșită de variante, tipuri de variante sau de opere folclorice noi.
– Caracterul colectiv reprezintă particularitatea operei literare folclorice de a fi produsul artistic al unei conștiințe colective. Numai colectivitatea asigură drept de circulație în mai multe arii geografice unui produs folcloric creat de un individ anonim.
– Caracterul anonim este direct determinat de oralitatea folclorului. Opera literară folclorică nu este marcată de identitatea vreunui autor individual, însă poarta pecetea talentelor umane care au participat la desăvârșirea ei.
– Caracterul sincretic reprezintă contribuția mai multor modalități artistice (sau a mai multor arte) la realizarea unor opere folclorice: de pildă, poezia (doina, balada) se cântă sau se scandează în ritmul jocului (ca strigăturile); colindele se cânta, dar se și reprezintă într’un spectacol în care îmbrăcămintea, obiectele și instrumentele tradiționale au semnificații precise; formulele de inovație sau tămăduitoare (descântece curative, vrăji, blesteme) presupun nu numai un text, ci și un ritual, o gestică cu valoare magică.
Motivațiile acestor creații sunt:
– comunitatea om-natură cu motivele : transhumanța, testamentul, alegoria viață-moarte (balada-Miorița)
– jertfa pentru creație cu motivul zidului părăsit ,al surpării zidurilor, al visului, al soției zidite, motivul lui Icar (balada Mănăstirea Argeșului)
– tema iubirii cu motivul adorației, jăluirii, mândriei, blestemului (doinele)
– binele si răul, cu învingerea binelui asupra răului, în basmele și poveștile populare
– dorul, o simțire românească unică, un sentiment complex care exprimă iubire, durere, jale, speranță
– jalea este exprimată mai ales în cântecele populare și este un cuvânt (ca și dor) intraductibil
– înstrăinarea, cu motivul dezrădăcinării, cuvântul „acasă” este specific românilor, nu înseamnă casă personală, ci o stare de spiritualitate, de asemenea unică.

Homer este pictat ca un bard orb în această pictură a lui Jean-Baptiste August Leloir, expusă la Luvru, Paris
Iliada și Odiseea atribuite lui Homer, par să aibe aceeași soartă precum baladele mioritice, dar preluate de această dată de cultura elenă și transmisă lumii.
De ce să nu regăsim rădăcinile acestor legende pe coclaurile Carpaţilor? Reminiscenţa unui text citit cândva, care plasează Caucazul mitic, mai acasă, în curbura munţilor noștri. Caucazul, nu sunt puțini care spun că nu era altul decât tărâmul de piatră al caucilor, trib getic, viteaz şi puternic, ca tot neamul lor cel întins. Acolo, ţintuit de piatră, Prometeu primea „vizita” crudă a vulturului care se înfrupta din ficatul lui, zi după zi, până Hercule avea să’l scoată de sub pedeapsa zeilor, Băile Herculane purtând încă mărturie acestor legende.
A venit apoi, de niciunde, o alta legendă, a Colchidei, berbecul cu lâna de aur aştepta, în îndepărtatul timp mitic, venirea corăbiei Argos.
”În regiunile superioare ale Carpaților, locuite odată de triburi pastorale pelasge, noi întâlnim adeseori numirea orografică de Colți, un cuvânt a cărui semnificațiune este: vârfuri de stânci ascuțite și proeminente. Același înțeles îl avuse în timpuri preistorice și numirea grecească de Colchis, ce ne apare în legenda Argonauților.” (Dacia preistorică – Nicolae Densusianu).
Lâna de aur, spun şi azi bătrânii locului, era de fapt blana albă, pe care geții o aşezau în calea apelor învolburate, pentru a strânge în ea… pietrele de chihlimbar rupte de şuvoaie din munte, cărate o dată cu pietrişul şi mâlul. Pline de ambră, blănurile berbecilor străluceau în lumină precum aurul. Au fost apoi multe alte poveşti şi legende cu eroi, semizei şi sihaştri respuse, încă o dată de păstori ancestrali şi cu siguranță, chiar astăzi stau strânşi în jurul focului, iar cei mai vârstnici spun mai tinerilor istoria voinicilor care au hălăduit, cândva, prin „munţii lor”…
Trecutul acestui mirific ținut, desprins parca din fantezie si legendă, situat la întorsura Carpaților, coboară în timp mult dincolo de începuturile istoriei și reverbereaza istorie românească în care trăiesc atâtea amintiri sacre.
Surse: Referatele.com, Dailymail.co.uk
Citiți și: TRACIA ȘI ANATOLIA, ȚINUTURI VECHI GETICE
Vatra Stră-Română Dacii Geții Pelasgii Dacia ROMANIA
Pingback: TRIBURILE GETICE DIN BALCANI | Vatra Stră-Română
Pingback: HERODOT ERA UN SOLDAT BEȚIV ȘI UN AFEMEIAT! | Vatra Stră-Română
Pingback: TRACIA ȘI ANATOLIA, ȚINUTURI VECHI GETICE | Lupul Dacic
Pingback: TRACIA ȘI ANATOLIA, ȚINUTURI VECHI GETICE | Vatra Stră-Română
Pingback: PROPUNERE Angela Merkel: STATELE INSOLVENTE ISI VOR PIERDE SUVERANITATEA, fiind fortate sa accepte o guvernare externa care le va decide politica economica … | Vatra Stră-Română
Pingback: ILIADA, EPOPEE GETICĂ | Vatra Stră-Română